Un schelet vechi de 10.000 de ani pune la îndoială teoria privind originea primilor oameni stabiliţi în Americi
Un schelet cu o vechime de 10.000 de ani, descoperit în Mexic, pune la îndoială teoria ''tradiţională'' conform căreia primii oameni ar fi ajuns în Americi sub forma unei populaţii ''unice şi omogene'', relatează miercuri de Press Association care citează un studiu recent.
O analiză a rămăşiţelor descoperite în peştera subacvatică Chan Hol din apropierea localităţii mexicane Tulum sugerează că ar fi existat mai multe grupuri de oameni care s-au stabilit pentru prima dată în Americi, acestea provenind ''din diferite puncte geografice de origine''.
Potrivit cercetătorilor, scheletul, numit Chan Hol 3, aparţine unei femei paleoindiană, de 30 de ani.
Paleoindienii au fost primii oameni care au ajuns în aceste regiuni şi care au populat Americile. Se estimează că ei au străbătut Podul Terestru Bering, numit şi Beringia, o suprafaţă străveche ce unea Asia şi America de Nord, în timpul ultimei perioade glaciale, cu peste 12.000 de ani în urmă, înainte de a migra în regiunea Patagonia din America de Sud.
Cercetătorii susţin că forma şi structura craniului Chan Hol 3 este diferită de cea a altor schelete descoperite în aceeaşi zonă şi provenind dintr-o perioadă similară, ceea ce ar indica ''cel puţin două populaţii paleoindiene diferite morfologic''.
''Noile rezultate sunt importante pentru că pun sub semnul întrebării 'modelul tradiţional' al populării Americilor cu o populaţie paleoindiană unică şi omogenă care migrează foarte rapid din Beringia în Patagonia, cu 12.000 de ani în urmă'', a declarat pentru Press Association una dintre autorii studiului, doctor Silvia Gonzalez, specialistă în geologie cuaternară şi geoarheologie la Universitatea John Moores din Liverpool, Marea Britanie.
''Rezultatele noastre indică faptul că cel puţin două populaţii paleoindiene diferite morfologic au coexistat în Mexic în urmă cu 12.000 până la 8.000 de ani, una în centrul Mexicului şi cealaltă în Peninsula Yucatan'', a precizat ea.
Echipa de oameni de ştiinţă, condusă de profesor Wolfgang Stinnesbeck, specialist în geoştiinţe la Universitatea din Heidelberg, Germania, a datat rămăşiţele umane cu ajutorul zăcămintelor minerale numite speleoteme, care acopereau câteva oase ale degetelor.
Cercetătorii estimează că Chan Hol 3 ar avea o vechime de cel puţin 9.900 de ani, poate chiar mai mult.
Analiza structurală a relevat că Chan Hol 3 avea capul rotund, cu pomeţi laţi şi fruntea plată, similar altor trei cranii găsite în peşterile din Tulum. Însă, potrivit cercetătorilor, caracteristicile craniului ei sunt diferite de cele ale scheletelor paleoindiene, cu capul lunguieţ, descoperite în regiune.
''Scheletele Tulum pot indica fie că mai multe grupuri de oameni au sosit iniţial pe continentul american din diferite puncte geografice de origine, fie că a existat suficient timp pentru ca un grup mic de colonişti timpurii care trăiau izolaţi în Peninsula Yucatan să dezvolte o morfologie diferită a craniului. În ambele cazuri, istoria colonizării timpurii a Americilor pare să fie mai complicată şi ar putea să dateze cu mii de ani mai devreme decât se credea, potrivit noilor date despre morfologia umană'', a adăugat Gonzalez.
Descoperirea este descrisă în jurnalul ştiinţific PloS One .AGERPRES
