IMO se aşteaptă la o poluare gazoasă deosebit de importantă la Vogar, o localitate cu 1.000 de locuitori aflată la cinci kilometri nord-est de Fagradalsfjall, o vale muntoasă nelocuită, în care s-a produs erupţia.

Gazele ar putea să ajungă până în capitala ţării, Reykjavik, situată la 40 de kilometri de acest vulcan, până sâmbătă.

Concentraţiile de dioxid de sulf ar putea să atingă pragul de 2.600 micrograme pe metru cub, un nivel considerat "nefast pentru sănătatea persoanelor sensibile", potrivit Agenţiei de Mediu din Islanda.

IMO avertizează totuşi că astfel de modele computerizate sunt nesigure "din cauza debitului foarte inegal al erupţiei".

Debitul său, estimat la 32 de metri cubi pe secundă în primele ore ale erupţiei, a scăzut la jumătate în ziua următoare şi a ajuns în prezent la un nivel mediu de circa 18 metri cubi pe secundă, potrivit unei evaluări realizate în dimineaţa zilei de joi.

"Acest comportament este foarte asemănător cu ceea ce observăm de obicei în timpul erupţiilor din ţară: erupţia este puternică la început, apoi se atenuează", au declarat specialiştii de la Institutul de ştiinţe ale Pământului din Islanda.

Câmpul de lavă se întindea joi pe o suprafaţă de 144.000 de metri pătraţi. Fisura vulcanică, o spărtură în scoarţa terestră din care ţâşnesc jeturi de lichid vâscos cu temperatura de 1.200 de grade Celsius, nu mai este la fel de lungă ca în primele ore şi se întinde în prezent pe o distanţă de aproximativ 130 de metri.

Presiunea din filon - tunelul magmatic ce alimentează erupţia - nu ar fi echilibrată, făcându-i pe geofizicieni să afirme că fluxul erupţiei ar putea să crească în perioada următoare sau că o nouă erupţie ar putea să înceapă într-un nou amplasament.

"Noi fisuri se pot deschide în proximitatea imediată a zonei de erupţie într-un interval foarte scurt", au avertizat specialiştii de la IMO.

În pofida avertizărilor, numeroşi turişti s-au deplasat în această zonă a Islandei pentru a auzi pământul bubuind sub picioarele lor şi pentru a admira "fântânile" de lavă care ţâşnesc din adâncuri.

Potrivit contoarelor instalate de un an şi jumătate de autorităţilor locale, peste 4.200 de turişti curioşi au parcurs joi cei 14 kilometri ai traseului dus-întors pentru a ajunge în zona de erupţie, situată într-o regiune cu acces dificil în Peninsula Reykjanes din sud-vestul Islandei, la aproximativ două ore de mers pe jos în raport cu cea mai apropiată parcare.