Dacă infractorul Adrian Năstase nu ar fi devenit din ce în ce mai vocal, și din ce în ce mai tupeist, n-am fi ajuns la Rechizitoriul din Dosarul Brădișteanu-Năstase. A cărui parcurgere te șochează. Realizezi, citindu-l și rememorând în paralel filmul acelor zile, la ce manipulare ai fost supus de aparatul de propagandă al PSD! Cu vârful său de lance, Antena3! Și cu toate celelalte săgeți, cioturi, piulițe, zgaibe, viermi și jartele penale care intră în funcțiune ca niște tonomate... Tot Rechizitoriul poate fi citit pe  Juri.ro . Medicul Şerban Brădişteanu, şeful Secţiei de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca din Capitală, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind favorizarea fostului premier Adrian Năstase, decizia instanţei supreme fiind definitivă.

Ponta: "Mă gândesc dacă Băsescu e fericit acum. Nu am voie să vorbesc despre justiție. Năstase arată groaznic, cum poate să arate un om care s-a împușcat?"

2. MOMENTUL ŞI PREMISELE INTERNĂRII PERSOANEI CONDAMNATE (...)

N.A. a fost dus la Spitalul de Urgenţă Floreasca Bucureşti unde i-a fost evaluată
starea sa de sănătate. Conform protocoalelor existente, echipajul ambulanţei trebuia să transporte persoana rănită la cel mai apropiat spital care avea specializările şi dotările necesare tratării afecţiunilor.

În momentul sosirii ambulanţei la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti, N.A. a fost primit în Unitatea de Primire Urgenţe de către (…) şi (…) , ocazie cu care s-au făcut procedurile de predare ale pacientului.

În timpul transportului ca şi la momentul preluării lui N.A. de către personalul
medical din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti, acesta a fost însoţit de ag. şef pr. (...).
Conform declaraţiei date în calitate de martor (...) a precizat că:
„……Acolo a sosit o echipă de medici pe care nu îi cunosc şi care au comunicat cu N.A., interesându-se de starea lui de sănătate. În unitatea de primiri urgenţe, N.A. a stat aproximativ 30 minute şi apoi a fost transferat la secţia ATI – Cardiologie, unde l-am însoţit şi eu. Anterior acestui moment, N.A. a fost examinat cu computerul tomograf (CT), pentru a se vedea dacă exista retenţie de corp străin la nivelul plăgilor, sau nu.

În timp ce N.A. se afla la examinarea cu CT, am înţeles că a venit profesorul BRĂDIŞTEANU, pe care eu nu îl cunosc, iar după examinarea menţionată, l-au şi transportat la ATI-Cardiologie, unde nu am mai fost lăsaţi să pătrundem, iar acolo, profesorul BRĂDIŞTEANU ne-a spus că pacientul nu are pe unde ieşi, pentru că era singura cale de acces, şi aceasta restricţionată numai pentru anumiţi medici şi asistenţi…..”

În continuare, poliţia a asigurat practic paza salonului în care a fost internat N.A. fără a putea pătrunde în salon datorită interdicţiei impuse de dr. Brădişteanu Şerban Alexandru.

Relevantă pentru această situaţie este declaraţia martorului (...), ofiţer de poliţie
judiciară care a sosit la spital pentru a-şi înlocui colegii şi care descrie şi atitudinea avută de dr. Brădişteanu relativ la poliţişti în toată perioada în care N.A. s-a aflat internat în secţia pe care o coordona :

„……În primul rând am luat legătura cu medicul BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, căruia i-am spus că vreau să văd condamnatul, pentru că aşa este procedura noastră. Acesta s-a opus unui astfel de demers, motivat de faptul că zona respectivă era una aseptică şi mi-a spus că dacă doresc să văd persoana condamnată, pot să merg în biroul său, pentru că există monitorizare video pe Secţia ATI. I-am spus că nu voi face aşa ceva pentru că acele camere video pot transmite imagini de oriunde şi că doresc să mă asigur cu propriile mele simţuri că persoana condamnată este acolo.

Am fost refuzat şi am exploatat momentul în care a intrat o altă persoană în
Secţia ATI şi am pătruns şi eu, unde l-am observat pe condamnat întins pe unul dintre paturi. Chiar am avut o discuţie cu medicul BRĂDIŞTEANU, căruia i-am spus că nu mi se pare corect ca eu, care am atribuţii cu paza persoanei condamnate nu pot pătrunde să mă asigur că persoana condamnată este prezentă, în schimb, am constatat din mass-media că acesta a putut fi vizitat de alte persoane din afara sistemului sanitar sau judiciar, după internarea în Secţia ATI. Medicul BRĂDIŞTEANU nu mi-a dat niciun răspuns…..”.

De altfel activitatea zilnică a poliţiştilor care au fost desemnaţi să supravegheze persoana condamnată până la momentul la care mandatul de executare a
pedepsei putea fi pus efectiv în aplicare este relevată de rapoartele zilnice ataşate
dosarului cauzei şi asupra cărora vom reveni.

În aceeaşi noapte de 20/21.06.2012, dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU s-a prezentat la aceeaşi clinică unde a evaluat starea pacientului şi în baza unor date medicale puse la dispoziţie de familia lui N.A. a formulat diagnosticele secundare. La examinarea lui N.A., au participat şi (…) şi (…) solicitaţi de la domiciliu în conformitate cu Regulamentul Spitalului - art.56 alin. 2 lit.i).

Medicul care a întocmit Foaia clinică de observaţie şi care şi-a asumat internarea a fost dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, medic specialist în chirurgie cardio-vasculară, deşi nu era cel mai indicat medic să procedeze la internare pentru că urgenţa medicală era reprezentată de plăgile împuşcate.

Cu privire la acest episod, managerul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca
Bucureşti, a declarat la data de 18.07.2012:

„…Nu cunosc cum putea profesorul BRĂDIŞTEANU să îl interneze pe N.A. în
secţia sa, din moment ce intervenţia chirurgicală a fost efectuată de N.A.…..”
Ca şi soluţie de tratament, după examinarea CT (Computer tomograf), s-a decis ca după stabilizarea funcţiilor vitale în compartimentul ATI din Secţia Chirurgie cardio-vasculară să se intervină operator în dimineaţa zilei următoare.

Examinând momentul ca şi procedura internării persoanei condamnate N.A. prin
prisma Ordinul ministrului sănătăţii publice 1706 din 2 octombrie 2007 cu modificările ulterioare şi care priveşte conducerea şi organizarea unităţilor şi compartimentelor de primire urgenţe se constată următoarele:

Potrivit cap. 8 al Ordinului 1706/2.10.2007 care reglementează colaborarea dintre UPU (Unitatea de primiri urgenţe) şi CPU (Compartimentul de primiri urgenţe) şi serviciile de urgenţă prespitalicească, se detaliază procedurile de lucru, astfel conform art. 76 şi art. 77 serviciile de urgenţă predau pacienţii asistentului de triaj sau medicului de gardă împreună cu fişa personală completată de şeful echipajului. De asemenea există obligaţia anunţării prealabil prin dispecerat a datelor clinice despre starea pacientului (art.81) iar personalul UPU ara obligaţia de a pregăti în prealabil camera de reanimare şi de a anunţa după caz specialităţile care trebuie să fie prezente în mod obligatoriu la sosirea cazului (art. 82) şi de a anunţa secţia de imagistică precum şi blocul operator
dacă se anticipează necesitatea unei intervenţii (art.83). Aşa cum se observă procedura a fost urmată atât de către personalul ambulanţei cât şi de către medicii de la UPU care au recepţionat cazul.

Potrivit art. 72 din acelaşi act normativ:
„1. Pacienţii aflaţi în stare critică, necesitând monitorizare şi ventilaţie, vor fi
preluaţi de secţiile de ATI în urma stabilizării şi investigării lor. 

2. Internarea pacienţilor politraumatizaţi în primele 24 de ore se realizează,
după caz , la secţiile de chirurgie generală sau la secţiile de ATI prin secţiile de
chirurgie generală”.
Ori, aşa cum am arătat mai sus internarea lui N.A. a fost efectuată în mod direct
de către dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, în Compartimentul ATI din Secţia Chirurgie cardio-vasculară, cu diagnosticul la internare: „(…)” deşi ordinul menţionat prevede internarea în secţia ATI sau Secţia Chirurgie generală şi această secţie are un medic şef care este responsabil de admisia/trierea bolnavilor.

Iată deci că managerul spitalului avea suficiente motive să se întrebe de ce a efectuat internarea în mod direct dr. Brădişteanu Şerban Alexandru, în măsura în care nu s-a decis internarea direct în secţia ATI, ci în compartimentul ATI din Secţia Chirurgie cardio-vasculară, coordonat de către dr. Brădişteanu Şerban Alexandru şi în situaţia în care până la finalul internării nu a existat nici măcar o indicaţie de intervenţie chirurgicală la nivelul cordului. (A se vedea foaia clinică de observaţie în care dr. Brădişteanu nu a făcut nicio indicaţie legată de iminenţa ori necesitatea intervenţiei chirurgicale asupra cordului numitului N.A.).

Trebuie făcută şi precizarea că în conformitate cu Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.1500 din 24 noiembrie 2009 cu modificările ulterioare şi prin care s-a aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare a secţiilor şi compartimentelor de anestezie şi terapie intensivă din unităţile sanitare potrivit art. 10, pct. 7 „Medicul şef al secţiei ATI sau, după caz înlocuitorul de drept al acestuia ori medicul de gardă din secţia ATI este responsabil de triajul corect, admisia/internarea şi transferul/externarea din această unitate….”.
În situaţii excepţionale expres prevăzute de Ordinul Ministrului Sănătăţii 1706/2.10.2007, art.69 pct.5 este recunoscut şi dreptul medicului de gardă din UPU de a interna pacientul critic într-o secţie a spitalului.

Prin urmare actul normativ se referă la secţii şi nu la compartimente ATI din cadrul secţiilor de specialitate ale spitalelor, situaţie în care se poate discuta despre internarea în secţia de specialitate. În aceste condiţii apare ca cel puţin discutabilă şi interesată internarea lui N.A. în secţia de Chirurgie cardiovasculară condusă de către învinuitul BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, în condiţiile în care a fost ignorat diagnosticul care reclama urgenţă şi nici învinuitul nu a scris vreo recomandare de intervenţie chirurgicală asupra cordului.

Mai mult decât atât, conform organigramei, la nivelul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti există Secţia de cardiologie condusă de (…) şi care la rândul său are Compartiment ATI dotat cu 13 paturi. De asemenea Secţia de chirurgie plastică şi reparatorie condusă de (…) dispune de Compartiment ATI cu 5 paturi, iar în ziua de 21.06.2012 (…) a efectuat intervenţia chirurgicală. Motivat de urgenţa medicală care a impus această intervenţie credem că era oportună internarea pacientului în Secţia de chirurgie plastică şi reparatorie. 

Cu privire la acelaşi moment al internării, fiind audiat în calitate de martor, (...) a declarat că a sosit la spital în noaptea de 20/21.06.2012 în jurul orelor 01:30, iar pacientul N.A. se afla în curs de internare la compartimentul ATI de pe secţia condusă de învinuitul BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU unde era deja prezent şi martorul (...). S-a decis temporizarea intervenţiei chirurgicale până la stabilizarea funcţiilor hemodinamice. De fapt după momentul internării familia fostului premier a pus la dispoziţia medicilor şi CD-ul cu reprezentarea unei angiografii efectuate în Franţa şi pe care dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU a încercat să-l folosească ca suprem argument în demersul de a zădărnici punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei închisorii.

*** Este evident că momentul internării lui N.A. a fost practic acaparat şi controlat de către înv. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU cu un scop pe care îl vom regăsi argumentat în cele ce urmează.

3.MOMENTUL INTERVENŢIEI CHIRURGICALE

În dimineaţa zilei de 21.06.2012 la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti –
Floreasca s-a intervenit chirurgical pentru tratarea plăgilor provocate prin împuşcare.

Conform declaraţiei MARTORULUI (...), la 21.06.2012 în jurul orelor 09:00 acesta a intrat în sala de operaţii însoţit de echipa de medici compusă din (…), (…)şi (…), ambii medici primari chirurgie plastică, şi dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, cooptat în echipa medicală datorită riscului de leziune arteră carotidă. Iată deci că nu se pomeneşte nimic despre necesitatea monitorizării şi eventualei intervenţii din punct de vedere al chirurgiei cardiovasculare.

În conformitate cu Ordinul 1509 din 2 septembrie 2008 privind aprobarea Nomenclatorului de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, art.5 alin.2 „Titularii certificatului de specialist în
Chirurgie cardiovasculară / Chirurgie cardiacă şi a vaselor mari pot desfăşura activităţile de medic specialist în „Chirurgie vasculară…”.
Relativ la diagnosticul dat leziunilor prezentate de către N.A., modul de producere, indicaţiile şi manevrele terapeutice au fost solicitate constatările Institutului Naţional de Medicină Legală „prof. dr. Mina Minovici” – Bucureşti. Conform Raportului medico-legal nr. Al/6482/ 2012: (...) a prezentat diagnosticul la internare:

„(…)" La examinarea medico-legală, din data de 02.07.2012 s-au constatat leziuni
traumatice obiectivate prin: (…) Leziunile traumatice, aşa cum sunt descrise în protocolul operator, cât şi din examinarea medico-legală, s-au putut produce prin împuşcare cu armă de foc cu glonţ. 

În conformitate cu prevederile art. 115 C.pr.pen. s-a solicitat completarea
raportului cu date referitoare la indicaţiile de tratament şi necesitatea manevrelor
medicale aplicate, rezultând următoarele:

Urgenţa medicală a fost reprezentată de leziunile produse prin împuşcare
la nivel cervical.
Patologia cronică a susnumitului este reprezentată de: (…) Menţionăm că pentru toate aceste afecţiuni cronice pacientul are indicaţie medicală de tratament cronic.
În fapt numitul N.A. a prezentat (…). Urgenţa medicală principală în acest caz a fost reprezentată de plăgile produse la nivel cervical datorită faptului că această zonă este străbătută de vase sanguine de calibru mare, trahee etc., riscul vital imediat fiind de lezarea unui vas mare sanguin (carotidă, jugulară), riscul potenţial fiind generat de prezenţa hematomului cervical local ca urmare a distrucţiilor de părţi moi prin efect
compresiv asupra formaţiunilor anatomice cervicale.

Imediat după ce susnumitul a fost adus la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti s-a efectuat un examen computer tomograf care a arătat integritatea vaselor mari ceea ce a permis echipei medicale temporizarea intervenţiei medicale (urgenţă chirurgicală amânată) până la stabilizarea cardiocirculatorie a pacientului.

Menţionăm că intervenţia chirurgicală cu rol exploratoriu şi curativ era absolut necesară pentru îndepărtarea ţesuturilor distruse, colecţiilor sanguine şi factorilor secundari ai împuşcării, pe lângă riscul compresiv cervical local pe care l-am menţionat existând şi un risc infecţios important. 

În situaţia urgenţei medicale, s-a solicitat Institutului Naţional de Medicină Legală să se precizeze cui revenea rolul de medic curant/responsabil (coroborat cu prevederile O. M. S. 1091/2006), care era specializarea căreia îi revenea competenţa urmării evoluţiei postoperatorii a pacientului.

Şi s-a răspuns:
Chirurgie vasculară şi chirurgie plastică respectiv ATI aferente acestor secţii.

Totodată s-au cerut clarificări în sensul că în raport de atribuţiile din fişa postului şi specializarea medicului Brădişteanu Şerban Alexandru, să se precizeze dacă intervenţia acestuia la caz era necesară şi oportună şi care au fost manevrele terapeutice efectuate de către acesta în tratarea urgenţei medicale.

Prin completarea raportului Institutul Naţional de Medicină Legală a răspuns:

„După cum reiese din declaraţiile medicilor care au fost implicaţi în acest caz,
puse la dispoziţie de către dumneavoastră şi ţinând cont de răspunsul anterior, echipa medicală constituită la nivelul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti, a considerat necesară prezenţa unui specialist în Chirurgie cardiovasculară datorită riscului intraoperator de lezare a unui vas mare (carotida) ….. Iar cu privire la oportunitatea internării, specialitatea secţiilor, acelaşi institut a menţionat că medicii curanţi care vin în contact direct cu pacientul sunt singurii în măsură să hotărască de la caz Ia caz şi în funcţie de evoluţia afecţiunii medicale atât secţia în care este internat pacientul, durata
internării şi momentul externării acestuia”.

Prin urmare rolul dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU în tratarea urgenţei medicale aşa cum este afirmat de către martor şi confirmat de concluziile I.N.M.L. prin Raportul medico-legal nr. Al/6482/ 2012 a fost de a asista în cursul operaţiei, fiind chemat să intervină doar în situaţia lezării carotidei, pentru că examenul computer tomograf efectuat la internare, şi la care de altfel pretinde că a şi asistat, nu a evidenţiat lezarea vreunui vas mare de sânge ca urmare a plăgilor autoprovocate prin împuşcare.

Post-operator numitul N.A. a fost readmis în compartimentul ATI din secţia Chirurgie cardio-vasculară unde evoluţia i-a fost urmărită de (…) şi medicii ATI iar în paralel a fost supravegheat de învinuitul BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, acesta din urmă fiind şi cel care dispunea cu privire la accesul persoanelor care vizitau pacientul.

4. ACAPARAREA COMUNICĂRII PUBLICE ŞI TRANSMITEREA MESAJULUI PUBLIC DISTORSIONAT CU SCOPUL ZĂDĂRNICIRII EXECUTĂRII MANDATULUI 196/20.06.2012 DE CĂTRE DR. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU 

Aşa cum am arătat mai sus, de la primele momente ale internării lui N.A. în Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti-Floreasca, dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU a şi procedat la internarea acestuia în Secţia Chirurgie cardiovasculară deşi, în urma examenelor efectuate încă de la sosirea pacientului s-a putut constata că afecţiunile care au determinat internarea constau în plăgi autoprovocate prin împuşcare la nivelul gâtului şi umărului drept şi în mod logic se impunea tratarea acestora în urgenţă într-o altă secţie în scopul salvării vieţii numitului N.A. şi în condiţiile în care nimic nu amintea la acel moment de vreo intervenţie de urgenţă la nivelul cordului.

De asemenea s-a putut constata că, deşi examenul computer tomograf nu a evidenţiat leziuni ale vaselor mari de sânge la nivelul gâtului, preventiv şi datorită riscului intraoperator dr. Brădişteanu a participat la intervenţia chirurgicală. Opinăm că implicarea în echipa de medici a învinuitului s-a făcut nu în calitate de specialist în chirurgie cardio-vasculară, ci în calitate de specialist în chirurgie vasculară prin echivalarea specializărilor prevăzută la art. 5 alin. 2 din Ordinul Ministrului Sănătăţii 1500/ 24 noiembrie2009.

Practic dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU a făcut tot posibilul să se
afle în permanenţă în compania lui N.A. şi să deţină controlul asupra a tot ce se întâmpla cu acesta. În aceeaşi ordine de idei trebuie văzută poziţia publică pe care şi-a asumat-o în sensul de a comunica mass-mediei date referitoare la starea de sănătate a fostului premier.

Încă de la primele ore ale dimineţii zilei de 21.06.2012, învinuitul BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU a început să apară public, deşi era conştient că intervenţia chirurgicală urma a fi condusă de către (…), şi a început să furnizeze detalii legate de starea de sănătate a ex-premierului N.A.. Astfel, cvasi-majoritatea posturilor de televiziune şi publicaţiilor au preluat mesajele transmise de dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU chiar dacă acestea nu reflectau poziţia spitalului şi nici a echipei de medici.

Cu titlul de exemplu:

Medicul Brădişteanu citat de Mediafax anterior intervenţiei chirurgicale:

"În acest moment se află la Terapie Intensivă, este stabil din punct de vedere al funcţiilor vitale, şi vom intra în operaţie în cursul dimineţii. Glonţul a intrat prin regiunea mijlocie a gâtului, dar nu se poate spune sigur dacă este vorba despre un lob tiroidian sau nu, dar este sigur o zonă grav afectată. Sperăm ca în acest moment nimic să nu îi pună viaţa în pericol. Noi facem tot ce putem pentru a-l menţine stabil. Când un proiectil intră într-un corp uman distruge tot ce întâlneşte în cale, iar infecţia este prima care intră în discuţie. Faptul că este diabetic complică foarte tare cazul. Vom intra abia mâine dimineaţă în operaţie pentru a stabiliza funcţiile vitale. Nu pot preciza dacă viaţa lui este în pericol, dar facem tot ce este posibil şi sperăm că totul va fi bine. Aparent pare calm, senin, cât se poate disimula în cazul lui. Este conştient, poate vorbi, foarte greu, este adevărat, dar vorbeşte", a declarat doctorul".

Medicul Brădişteanu citat de Mediafax după intervenţie:

„Medicul Şerban Brădişteanu a declarat că există riscul ca pacientul N.A. să facă infarct din cauza problemelor de sănătate pe care le are.” 

Medicul Brădişteanu citat într-un articol de: B1.ro | 21 Iun 2012, 13:15 :

„Doctorul Șerban Brădișteanu, cel care a condus echipa de medici care l-a operat pe N.A. la Spitalul Floreasca, a confirmat că operația a fost un succes dar că starea de sănătate a pacientului este agravată de alte afecțiuni pe care acesta le avea.
Afecțiunea cardiacă și diabetul pacientului sunt mai îngrijorătoare decât plaga propriu-zisă, a precizat doctorul. De asemenea, există riscul de infarct.”

Medicul Brădişteanu citat de Gândul.ro, articol din 22.06.2012:

“Şeful echipei care l-a operat pe N.A., medicul Şerban Brădişteanu, a spus, după operaţie, că pacientul se află sub tratament şi consiliere psihiatrică la Spitalul Floreasca şi prezintă risc de infarct. El a subliniat că medicii sunt îngrijoraţi în special de afecţiunea cardiacă a lui N.A.. Întrebat dacă aceasta îi poate pune viaţa în pericol lui N.A., Brădişeanu a afirmat că este de mirare că pacientul nu a suferit până acum un infarct, în situaţia în care el are stenoze pe coronare. Brădişteanu a mai spus că, în acest moment, nu ar propune o intervenţie chirurgicală legată de problemele cardiace. Medicul a adăugat că N.A. suferă de mai multe afecţiuni, el enumerând afecţiuni tirodiene, diabet, dislipidemie şi hipertensiune.”

Exemplele ar putea continua, însă ceea ce este de reţinut şi se poate constata este
faptul că imediat după intervenţia chirurgicală, cea care de altfel a şi determinat
internarea în spital a persoanei condamnate, încep să fie afirmate diagnosticele secundare ca şi motive de îngrijorare, cu consecinţa trecerii în planul secund a urgenţei medicale şi punerea în prim plan a diagnosticelor cu caracter de comorbiditate dar care puteau crea premisele favorabile unei noi intervenţii a medicilor, ceea ce în mod obiectiv ar fi condus la prelungirea perioadei de spitalizare şi implicit la inoperabilitatea mandatului de executare a pedepsei închisorii.

Este esenţial de menţionat faptul că mesajele transmise de către dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, parte dintre acestea amplificate mediatic, au generat reacţii publice, mergând până la anunţarea unei conferinţe de presă de către membrii familiei în locaţia spitalului, organizarea unor manifestări pro şi contra imaginii fostului premier, şi ce este mai grav acest mod de comunicare publică a stârnit o serie de controverse, multe dintre acestea fiind de natură a prejudicia imaginea şi eficienţa justiţiei.

Aşa cum am arătat comunicarea publică în ceea ce priveşte starea de sănătate a fostului premier a fost controlată în perioada 21.06 - 22.06.2012, de către dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, şi care după momentul operator a început gradual să distorsioneze mesajul, orientând atenţia media şi implicit a întregii opinii publice către diagnosticele secundare prezentate ca fiind foarte grave şi necesitând tratament imediat cu consecinţa imposibilităţii transferului persoanei condamnate către o unitate de deţinere.

În dimineaţa zilei de 22.06.2012, în jurul orelor 11, la solicitarea (…), conform
declaraţiei managerului M.R.A., acesta din urmă a organizat o conferinţă de presă reflectând public şi opinia (…) care, în definitiv, era cel care trebuia se fie întrebat cu privire la evoluţia post operatorie a persoanei condamnate şi a cărui opinie a fost aproape ignorată până la acel moment. În cursul conferinţei de presă (…) s-a pronunţat public cu privire la faptul că leziunile suferite de persoana condamnată N.A. evoluau bine şi că pentru prevenirea vreunei infecţii erau necesare aprox. 7 zile de observaţie în spital.

În aceleaşi împrejurări managerul spitalului a precizat că interzice organizarea conferinţelor de presă dar şi a altor manifestări în spital, comunicarea publică urmând a fi asigurată prin purtătorul de cuvânt al spitalului, (…), dar şi prin intermediul comunicatelor de presă.

În acest fel s-a asigurat revenirea la normalitate şi în limitele Legii nr.544/2001 privind comunicarea informaţiilor de interes public şi, practic, dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU care îşi asumase rolul de purtător de cuvânt, nu mai putea controla evenimentul din punct de vedere al mesajului public ce trebuia transmis.

Aspectele comunicate public de către managerul spitalului împreună cu (…), în ziua de 22.06.2012, au deranjat planul care urmărea zădărnicirea punerii în aplicare a mandatului de executare a pedepsei, pentru că după susţinerea conferinţei de presă în lipsa doctorului BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, care s-a aflat în acea zi la Tribunalul Bucureşti unde avea termen de judecată într-o cauză de corupţie, a apărut o cerere din partea familiei persoanei condamnate N.A. formulată prin apărător şi prin care s-a solicitat conducerii Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti să înceteze
comunicarea publică a datelor privitoare la starea de sănătate a susnumitului.

Până la momentul 22.06.2012, nicio persoană nu a intervenit să oprească furnizarea de date cu privire la starea de sănătate a persoanei condamnate (a se vedea în acest sens cererea înregistrată cu nr. 12119/22.06.2012 la Serviciul registratură al Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti). Cu privire la împrejurarea că dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU avea rolul de a controla comunicarea publică, deşi nu era purtătorul de cuvânt al unităţii publice de spital, relevant este fragmentul din convorbirea telefonică purtată cu (…), profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davilla” Bucureşti, fost Secretar de stat în Guvernul N.A. şi fost secretar de partid al P.C.R. denumit în transcriere “interlocutor”:

Convorbirea telefonică purtată la data de 23.06.2012, ora 18:10:42, de către

BRĂDIŞTEANU ŞERBAN-ALEXANDRU, utilizator al postului telefonic (…),
care apelează o persoană de sex masculin (INTERLOCUTOR:……..
(…) Împrejurarea preexistenţei unui plan care urmărea zădărnicirea aplicării
mandatului de executare inclusiv prin comunicare publică rezultă şi dintr-o altă
convorbire purtată de acelaşi (…) cu martorul (…) care se pare că nici el nu era
străin de cele întâmplate. Redăm în cele ce urmează un fragment din convorbire
în care interlocutor este (…).

Convorbirea telefonică purtată la data de 23.06.2012, ora 17:34:02, de către (...),
utilizator al postului telefonic (…), care apelează o persoană de sex masculin
(INTERLOCUTOR), utilizatoare a postului telefonic (…)

Prin urmare, comunicarea publică făcută de către (...) cu privire la un anumit
termen vizând finalizarea îngrijirilor medicale acordate în spital persoanei condamnate N.A. a deranjat, a zădărnicit etapa acaparării mesajului public şi chiar i-a atras antipatia înv. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU. Convorbirea redată atestă că ar fi existat şi un conflict verbal. Mai rezultă că acelaşi înv. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU a generat inclusiv oprirea comunicării publice pentru că nu o mai putea controla, dar aşteptările erau ca în continuare el să fie “şef acolo şi nu alţii.”

Relativ la comunicarea datelor medicale efectuată de învinuitul BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, fără a avea calitatea de purtător de cuvânt sau a fi desemnat, trebuie să precizăm că există anumite impedimente legale pe care acesta le-a ignorat.
Astfel în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.95/14 aprilie 2006 cu modificările
ulterioare:
„Art. 39 - (1) Informaţiile privind sănătatea persoanelor se păstrează la
autorităţile de sănătate publică teritoriale, la autorităţile de sănătate publică ale
ministerelor cu reţea sanitară proprie, precum şi la instituţiile desemnate şi pot fi
folosite în scopul întocmirii rapoartelor statistice nenominalizate, în vederea
evaluării stării de sănătate a populaţiei.
(2) Folosirea în alte scopuri a informaţiilor înregistrate se poate admite numai
dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiţii
a) există o dispoziţie legală în acest sens;
b) există acordul persoanei în cauză;
c) datele sunt necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii unei persoane sau a
comunităţii, după caz;
d) datele sunt necesare pentru efectuarea urmăririi penale.
(3) Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor referitoare la persoane este
obligatorie pentru toţi salariaţii care prin activitatea pe care o desfăşoară au
acces la acestea în mod direct sau indirect.”
Legea privind drepturile pacientului nr 46/2003 în capitolul intitulat„Dreptul la
confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului” prevede la
Art. 21 – „Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele
investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt
confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.”
Art. 22 – „Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în
care pacientul îşi dă acordul..”
Legea 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public prevede modul
în care instituţiile publice asigură comunicarea acestor date:
„Art. 3 - Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la
informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul
compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest
scop.”

Prin urmare, atât timp cât comunicarea publică asupra datelor medicale care
priveau starea de sănătate a persoanei condamnate N.A. a fost asigurată de către
învinuitul BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU nu a fost nicio problemă.

De la momentul la care conducerea unităţii de spital a precizat că informaţiile
publice referitoare la starea de sănătate a ex-premierului vor fi difuzate prin
purtătorul de cuvânt al instituţiei au fost invocate drepturile pacientului şi s-a
interzis orice comunicare pe acest subiect.

5. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE DE POLIŢIE ÎN VEDEREA PUNERII ÎN APLICARE A MANDATULUI DE EXECUTARE A PEDEPSEI ÎNCHISORII DUPĂ MOMENTUL INTERNĂRII LUI N.A. ŞI OBIECTIVAREA ACŢIUNILOR DE ZĂDĂRNICIRE A ACESTEI ACTIVITĂŢI.

Din cele ce preced a rezultat că misiunea poliţiştilor din cadrul Biroului Urmăriri
a fost întreruptă intempestiv de gestul de autoagresiune exercitat de persoana
condamnată N.A. Conform dispoziţiilor art 40 din Legea nr. 218/ 23 aprilie
2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei române, aceştia erau obligaţi să
ia măsurile necesare pentru ocrotirea vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale a
persoanelor a căror pază o asigură şi, în special, să ia imediat măsuri ca
îngrijirile medicale să le fie acordate de fiecare dată când acestea se impun.

Relativ la speţa de faţă este cert că odată petrecut evenimentul din seara de
20.06.2012, poliţiştii nu aveau dreptul să se opună transportului persoanei condamnate la cel mai apropiat spital mai ales că zona anatomică lezată era vitală. Aşadar demersurile de punere în aplicare a mandatului de executare a pedepsei s-au întrerupt odată cu internarea lui N.A. la compartimentul ATI aflat sub coordonarea învinuitului BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU.

Cercetările efectuate în cauză au demonstrat imposibilitatea punerii în aplicare a
mandatului de executare a pedepsei de către poliţişti.
Existenţa unei astfel de situaţii a determinat constituirea la nivelul D.G.P.M.B. a
unei adevărate “celule de criză” în demersul de a fi găsite soluţii vizând încarcerarea persoanei condamnate.
În aceste activităţi au fost implicaţi (…) precum şi întregul colectiv al Biroului
Urmăriri.
După constituirea colectivului de lucru la nivelul Conducerii Poliţiei Române,
chiar din dimineaţa zilei de 21.06.2012 a început un adevărat “război al
nervilor”. Pe de o parte poliţiştii solicitau în mod insistent să li se comunice
diagnosticul persoanei condamnate şi momentul oportun transferului, iar pe de altă parte primeau informaţii trunchiate ori se evita să li se răspundă la
întrebările esenţiale şi care puteau lămuri clar situaţia creată.

Cu toate că în conformitate cu dispoziţiile art. 422 alin.6) C. pr.pen. începerea
executării pedepsei este atestată prin procesul-verbal încheiat de comandantul
locului de deţinere, salonul în care era internat N.A. a fost păzit în permanenţă
de lucrători de poliţie.

Relativ la atitudinea avută de învinuitul BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU cu privire la misiunea poliţiştilor, deşi conştient de împrejurarea existenţei mandatului de executare a pedepsei am arătat mai sus percepţia poliţiştilor în sensul că, în timp ce persoana condamnată era vizitată de prieteni, membrii familiei şi avocaţi, lucrătorii însărcinaţi cu paza persoanei condamnate nu erau lăsaţi nici măcar să se asigure că N.A. se afla în salon (a se vedea declaraţia martorului (...) reprodusă parţial mai sus).

În dimineaţa zilei de 21.06.2012, (…), a luat legătura la orele 02:30 cu dr. Brădişteanu care i-a comunicat că starea lui N.A. este stabilă hemodinamic, este conştient şi cooperant urmând a fi supus unei intervenţii chirurgicale în orele care urmau. La orele 09:12 acelaşi lucrător de poliţie a purtat o discuţie cu (...) de la care a aflat că urma să aibă loc intervenţia chirurgicală şi care a recomandat audierea lui N.A. în cursul zilei de 22.06.2012. Audierea persoanei condamnate era necesară în dosarul nr.560/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi viza tentativa de suicid. Audierea însă nu s-a produs la data recomandată de (...) pentru că a fost temporizată de înv. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU.

După operaţie alţi doi lucrători de poliţie s-au deplasat la Spitalul Clinic de
Urgenţă Floreasca Bucureşti şi au luat legătura cu învinuitul Brădişteanu căruia
i-au cerut să precizeze un diagnostic post-operator, necesar în dosarul 560/P/
2012. În această împrejurare, învinuitul le-a pus la dispoziţie poliţiştilor un
înscris tehnoredactat pe computer fără să-şi asume cele scrise prin parafă şi
ştampila unităţii de spital şi care din punctul de vedere al cercetărilor nu avea
vreo însemnătate.

La data de 22.06.2012 Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a
solicitat copia parţială a foii clinice de observaţie privind pe N.A., a primit doar
pagina 1 cuprinzând datele de diagnostic iniţial, având completată rubrica
vizând intervenţia chirurgicală, fără a purta şi parafa medicului(…), cel care a
procedat la intervenţie, precum şi un document gen fişa UPU completat, se pare,
tot de către dr. Brădişteanu, la fel fără parafă şi ştampilă.

În baza acestor documente medicale s-a solicitat punctul de vedere al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor vizând posibilitatea încarcerării. La
data de 23.06.2012, prin adresa 507877/SCRG/23.06.2012, Administraţia
Naţională a Penitenciarelor a precizat că responsabilitatea externării persoanei
condamnate N.A. revine medicilor specialişti de la Spitalul Clinic de Urgenţă
Floreasca Bucureşti, după externare urmând a fi executat mandatul, iar cu
privire la condiţiile încarcerării persoanei condamnate se va decide în conf. cu
dispoziţiile Legii nr.275/2006.

La aceeaşi dată, la orele 17, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a revenit cu adresă la unitatea de spital solicitând ca medicii să se pronunţe, inclusiv dacă persoana condamnată poate fi transportată în vederea tratării în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Fiind o zi de vineri, poliţiştilor li s-a promis un răspuns în cursul dimineţii de luni, 25.06.2012.

În paralel Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Serviciul Investigaţii Criminale a sesizat judecătorul delegat cu executarea sentinţelor penale de la Tribunalul Bucureşti solicitând punctul de vedere legat de momentul începerii executării pedepsei. Prin adresa nr. 514/1/2012 din 22.06.2012 instanţa a comunicat că atât timp cât nu există un proces – verbal de încarcerare care să ateste înmatricularea în sistemul penitenciar a persoanei condamnate, nu se putea considera că a fost începută executarea pedepsei. În continuarea corespondenţei, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a cerut instanţei să se pronunţe dacă nu cumva situaţia creată
reprezintă un caz de împiedicare, conform art.419 alin.2 C.pr.pen. În aceste condiţii s-a procedat la sesizarea instanţei conform disp.art.460 C.pr.pen. şi a fost fixat termen de judecată.

În dimineaţa zilei de 23.06.2012, (…) din cadrul Serviciului Omoruri al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, a luat legătura cu dr. Brădişteanu Şerban Alexandru căruia i-a precizat că solicitase prin adresă ca medicul curant să se pronunţe asupra posibilităţii de transfer şi a arătat că dorea să procedeze şi la audierea lui N.A. Medicul s-a opus afirmând că nu este posibilă audierea şi l-a invitat pe poliţist la cabinetul său, în ziua de luni 25.06.2012 şi unde, aşa cum s-a dovedit, dorea să-i prezinte coronarografia persoanei condamnate, mai precis CD-ul adus de familie în ideea de a temporiza audierea acesteia şi a împiedica transferul către o unitate de deţinere din cadrul Ministerului Justiţiei.

Dincolo de demersurile oficiale, a mai existat o latură percepută însă de organele
de urmărire penală şi care a explicat de fapt mecanismul prin care se dorea zădărnicirea aplicării mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.196/20.06.2012, demonstrându-se existenţa unei “conspiraţii” coordonate de (…), profesor la universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davilla” Bucureşti, fost secretar de stat în Guvernul N.A. şi fost secretar de partid al P.C.R.

Din datele rezultate ca urmare a activităţilor de supraveghere electronică încuviinţate şi autorizate de către instanţă, a reieşit că prof. dr. BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, încurajat şi de (…), intenţiona să depună toate demersurile astfel încât mandatul de executare a pedepsei să nu poată fi pus în aplicare, inclusiv să intervină chirurgical asupra lui N.A. cu o operaţie pe cord deschis. Deşi martorul (…) l-a sfătuit să nu procedeze de această manieră, BRĂDIŞTEANU ŞERBAN ALEXANDRU, pentru a-şi acoperi intenţiile şi pentru a crea o aparenţă de legalitate asupra manierei terapeutice pe care doreşte să o aleagă, a provocat convocarea la data de 25.06.2012 a unei comisii
medicale „ad-hoc” şi s-a ajuns ca asupra cazului să se solicite să se pronunţe Institutul Naţional de Medicină Legală, deşi întreaga responsabilitate a acordului privind transferul pacientului către unitatea de executare a pedepsei, incumbă medicului curant (OMS 1091/2006).

Cronologic situația convorbirilor telefonice interceptate şi care au relevanţă au demonstrat cele ce preced, astfel:

Convorbirea telefonică purtată la data de 23.06.2012, ora 17:34:02, de către (...),
utilizator al postului telefonic(…) , care apelează o persoană de sex masculin (INTERLOCUTOR identificat ca fiind (…), profesor la universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davilla” Bucureşti, fost secretar de stat în Guvernul N.A. şi fost secretar de partid al P.C.R. ), utilizator al postului telefonic (…)
…………………………………………………………..
……………………….
Convorbirea telefonică purtată la data de 23.06.2012, ora 18:10:42, de către
BRĂDIŞTEANU ŞERBAN-ALEXANDRU, utilizator al postului telefonic (…),
care apelează o persoană de sex masculin (INTERLOCUTOR – (…), profesor la
universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davilla” Bucureşti, fost secretar
de stat în Guvernul N.A. şi fost secretar de partid al P.C.R.): utilizator al
postului telefonic (…)
………………………………………………………..
Convorbirea telefonică purtată la data de 23.06.2012, ora 18:16:10, de către
BRĂDIŞTEANU ŞERBAN-ALEXANDRU, utilizator al postului telefonic (…),
care apelează o persoană de sex feminin (INTERLOCUTOARE), (…)
(…)
Convorbirea telefonică purtată la data de 24.06.2012, ora 12:30:36 de către
BRĂDIŞTEANU ŞERBAN-ALEXANDRU, care îl apelează pe (…)
(…)
……………………………………………………………….
……………………………………………………
Convorbirea telefonică purtată la data de 24.06.2012, ora 12:57:24 de către
BRĂDIŞTEANU ŞERBAN-ALEXANDRU, utilizator al postului telefonic (…),
care apelează o persoană neidentificată de sex feminin, INTERLOCUTOARE,
utilizatoare a postului telefonic (…)
……………………………………………..
(…)
…………………………………………………………….
Aşa cum am arătat, în dimineaţa zilei de 25.06.2012, în biroul (…) au fost
chemaţi medicii care intraseră in contact cu terapia aplicată lui N.A.. În aceste
condiţii s-a decis să se ceară opinia Institutului Naţional de Medicină Legală,
căruia i-a fost transmis raportul întocmit în urma întrunirii comisiei medicale şi
solicitarea Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti. Răspunsul
institutului a venit prompt, prin adresa nr. A8/6393/26.06.2012, în sensul că nu
există temei legal pentru o astfel de sesizare şi că răspunderea transferului
pacientului critic revine medicului responsabil, în conformitate cu dispoziţiile
Ordinului Ministrului Sănătăţii nr.1091 din 07.09.2006. Trebuie menţionat că
între timp poliţiştii pregătiseră formele necesare încarcerării, însă nu puteau
proceda la încarcerarea efectivă fără a prezenta documente medicale aşa cum
prevede Legea nr. 275/2006, Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 în

cuprinsul art.64 alin. 5, precum şi „Procedura comună privind primirea în
penitenciar, punerea în libertate, ascultarea la sediul penitenciarelor şi ridicarea
din penitenciar pentru cercetări a persoanelor private de libertate” semnată de
M.A.I. şi M.J. în anul 2011.

La aceeaşi dată de 26.06.2012, Tribunalul Bucureşti s-a pronunţat asupra cererii
de a se constata incidenţa disp. art. 419 al.2 din C.pr. pen. prin Sentinţa penală
nr.587/F din 26.06.2012, în sensul că situaţia persoanei condamnate N.A. de a se
afla internat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti nu împiedică cu
nimic punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei.

În dimineaţa aceleiaşi zile s-a procedat la citarea cu mandate de aducere a
persoanelor implicate la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Bucureşti,
pentru a fi audiate în legătură cu modul în care au procedat la punerea în
aplicare a mandatului de executare a pedepsei închisorii, precum şi a modului în care s-a procedat de către personalul medical, în raport cu existenţa acestui
mandat conturându-se deja suficiente indicii şi probe că se încerca zădărnicirea eficientizării actului de justiţie.

În după –amiaza aceleiaşi zile s-a reuşit de către poliţie şi punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei.

6. CONCLUZII DESPRINSE ÎN URMA ADMINISTRĂRII PROBATORIULUI

În raport de legislaţia în vigoare, N.A. trebuia preluat de la domiciliu şi
transportat la o unitate de deţinere, singurul document care atestă începerea
executării pedepsei fiind procesul-verbal de încarcerare.
Împrejurarea că persoana condamnată a încercat să se sinucidă, a
constituit un eveniment care a impus intervenţia pentru salvarea vieţii doar în
ceea ce priveşte leziunea provocată prin împuşcare.
Celelalte afecţiuni, deşi cronicizate, reprezentau „comorbidităţi”, afecţiuni
preexistente cu evoluţie în timp şi a căror soluţie de tratament nu implica
intervenţia medicală de urgenţă.
În acest sens procedura de lucru a I.N.M.L. este clară: „Prin boală care îl
pune pe condamnat în imposibilitatea de a executa pedeapsa, se înţelege
afecţiunea care, prin caracterul sau evoluţia ei deosebit de gravă, pune în pericol
iminent sănătatea sau viaţa condamnatului sau pentru care reţeaua sanitară a
A.N.P. nu poate asigura tratamentul de specialitate corespunzător….”

Prin urmare, după tratamentul chirurgical, persoana condamnată trebuia depusă
deîndată la o unitate de deţinere. În acest caz tratarea afecţiunilor comorbide nu
împietau sub nici o formă asupra procedurii de punere în aplicare a mandatului
de executare a pedepsei (a se vedea inclusiv recomandările din F.O. făcute chiar
de către dr. Brădişteanu).

În drept:

Fapta învinuitului Brădişteanu Şerban Alexandru întruneşte elementele
constitutive ale infracţiunii de favorizarea infractorului, faptă prevăzută şi
pedepsită la art. 264 C.p. cu aplic. art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu
modificările ulterioare, prin aceea că a încercat zădărnicirea punerii în aplicare a
mandatului de executare a pedepsei nr.196/20.06.2012 privindu-l pe N.A..
Activitatea infracţională s-a obiectivat prin aceea că fiind perfect conştient cu
privire la situaţia juridico-penală a persoanei condamnate a întreprins
următoarele acţiuni:

1.Internarea în noaptea de 20/21.06.2012 a persoanei condamnate N.A., în secţia
pe care o coordona, fără nicio indicaţie terapeutică pentru specializarea
Chirurgie cardio-vasculară.

2. Preluarea controlului asupra comunicării publice în perioada 21.06. -
22.06.2012, deşi nu avea calitatea de purtător de cuvânt (şi prin urmare nu putea
emite opinii care să reflecte poziţia oficială a unităţii de spital al cărei angajat
este) şi crearea impresiei că o intervenţie pe care avea de gând să o facă asupra
cordului era iminentă, cu toate că nu acesta constituia motivul urgenţei medicale

3. Învinuitul Brădişteanu Şerban Alexandru putea să dea chiar el indicaţia de
transfer a persoanei condamnate într-un loc de detenţie, dar nu a dorit acest lucru
sub nicio formă (a se vedea convorbirea purtată cu (…) ).

4. Atât învinuitul Brădişteanu Şerban Alexandru cât şi martorul (...) au primit, în
seara de 23.06.2012, intervenţia (…), pe care îl denumesc „ profesor” sau
„doctor” şi care îi avertizează să fie atenţi că ceilalţi medici nu ar fi de acord cu
„ceva” în legătură cu transferul lui N.A. la o unitate de deţinere, ceea ce denotă
preexistenţa unei înţelegeri care viza chiar zădărnicirea punerii în aplicare a
mandatului de executare a pedepsei închisorii emis de către Tribunalul Bucureşti
şi care-l privea pe N.A. (se pare că indicaţiile unui fost secretar al P.C.R., aşa
cum se recomandă interlocutorul, au prevalat dispoziţiilor instanţei).

5. Învinuitul Brădişteanu Şerban Alexandru a reuşit prin atitudinea sa să
pună în dificultate chiar şi pe managerul spitalului care, în final, a convocat o
comisie la data de 25.06.2012, ce a avut ca rezultat sesizarea unei alte instituţii,
în speţă I.N.M.L., cu consecinţa amânării răspunsului cerut de poliţie legat de
momentul transferului persoanei condamnate într-o unitate de deţinere.

Învinuitul Brădişteanu Şerban Alexandru a dat o declaraţie la data de 26.06.2012
în care a relatat pe larg manevrele medicale şi a reafirmat situaţia afecţiunilor
comorbide. A mai arătat că la el personal nu a venit nici un poliţist şi că nu s-a
opus sub nicio formă executării mandatului emis de instanţă. A dorit să
menţioneze în mod expres că investigaţiile făcute la Paris ridicau suspiciunea
unei boli coronariene şi pentru care el a prescris, că dacă se doreşte, să se facă o
coronografie clasică pentru a aprecia gradul stenozelor coronariene. Nu a
specificat indicaţia expresă de operaţie. Este cert că nu a spus adevărul pentru că

cel puţin din data de 23.06.2012 a cunoscut şi a fost informat cât se poate de clar
de către martorul (…) cu privire la situaţia juridică în care se afla fostul premier.
Cu privire la managerul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti,
înv. M.R.A., atitudinea pe care acesta a adoptat-o, nu a urmărit tergiversarea
luării unei decizii referitoare la transferul persoanei aflate sub puterea
mandatului de executare a pedepsei.
Acesta nu a avut vreo implicare în tratarea afecţiunilor persoanei condamnate
N.A.. Din probatoriul administrat a rezultat că la iniţiativa sa şi a martorului (…)
a avut loc la 22.06.2012 conferinţa de presă, împrejurare în care i s-a interzis
învinuitului Brădişteanu Şerban Alexandru să mai facă declaraţii publice cu
privire la cazul N.A.
Convocarea Comisiei medicale pluridisciplinare, a cărei concluzie a fost aceea
că ar fi trebuit să fie sesizat Institutul Naţional de Medicină Legală „Prof.dr.
Mina Minovici” Bucureşti, contrar dispoziţiilor Ordinului Ministrului Sănătăţii
nr.1091/2006 care prevede în mod expres că decizia transferului unui pacient
aparţine medicului responsabil, a arătat că s-a văzut nevoit să ia o astfel de
hotărâre deoarece nu se dorea asumarea deciziei privind transferul într-o unitate
de deţinere a persoanei condamnate N.A. De asemenea, privind prin prisma
ansamblului probelor, asta s-a şi urmărit de către învinuitul Brădişteanu,
constituirea unei alte comisii la nivelul Institutului Naţional de Medicină Legală
şi amânarea pe cât posibil a transferului în vederea încarcerării.
Prin urmare, faţă de înv. M.R.A., se va dispune scoaterea acestuia de sub
urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului faptă
prev. la art. 264 C.p. cu aplic. art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu
modificările ulterioare.
Cu privire la medicul ATI, înv. B.P.S., trebuie precizat că în urma
verificărilor întreprinse, aceasta nu a încălcat criteriile de admisie / triaj
prevăzute în Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.1500/2009. Atitudinea sa cu
privire la accesul terţelor persoane în salonul în care era internat N.A. nu-i poate
fi imputabilă de vreme ce compartimentul ATI era subordonat învinuitului
Brădişteanu Şerban Alexandru care, în calitate de şef al secţiei, era factorul
decident inclusiv cu privire la accesul persoanelor în compartimentul ATI.
Convorbirile telefonice purtate cu învinuitul se circumscriu de fapt acestei stări,
în sensul că învinuita îi comunica lui Brădişteanu Şerban Alexandru absolut
orice activitate, după cum s-a constatat că procedau şi alţi angajaţi ai secţiei. S-a
mai constatat că învinuitului Brădişteanu Şerban Alexandru i s-a comunicat
telefonic de către B.P.S., după audierea acesteia de la sediul D.N.A., inclusiv
conţinutul declaraţiei date, explicat apoi pe larg de avocata acesteia.

Distribuie Distribuie Comentarii