Un raport recent al Institutului pentru Politică de Securitate și Dezvoltare, un institut de cercetare și politică independent și non-profit cu sediul la Stockholm, subliniază că China a început să domine economia digitală în Indo-Pacific.

China, spune raportul, își extinde rapid infrastructura digitală în Asia-Orientul Mijlociu-Africa, ca parte a Rutei Mătăsii Digitale (DSR).

Obiectivul principal al DSR al Chinei este de a construi cabluri submarine la nivel global pentru a controla fluxul de date și informații și pentru a construi infrastructură digitală în țările în curs de dezvoltare prin acordarea de împrumuturi și credite.

Mai întâi, China a făcut un „experiment”. În februarie 2023, o navă de marfă chineză și o navă de pescuit au fost suspectate că au tăiat cele două cabluri care deservesc Matsu, o insulă din Taiwan, întrerupându-i conectivitatea timp de peste 50 de zile.

Recent, o serie de incidente, de la Marea Baltică până la Marea Roșie, legate de conflictele aflate în desfășurare între Rusia și Ucraina, pe de o parte, și Israel și Hamas, pe de altă parte, pare să fi avut loc după „modelul” testat în Taiwan.

Aceste incidente expun vulnerabilitatea securității cablurilor submarine, care transportă cea mai mare parte a traficului de internet din lume într-o lume.

Se spune că aceste cabluri sunt arterele care leagă statele-națiune și oamenii lor în literalmente fiecare activitate umană, inclusiv comerț, interacțiuni sociale, comunicații militare.

Un raport recent al Serviciului de Cercetare al Congresului din SUA (CRS) a arătat că cablurile comerciale de telecomunicații submarine transportă 99% din comunicațiile digitale transoceanice, inclusiv date, comunicații internaționale și tranzacții financiare, potrivit Eurasian Times .

Comunicațiile globale prin sateliți sunt minuscule în comparație cu cele transoceanice. Companiile private individuale și consorțiile de companii dețin și operează o rețea de peste 500 de cabluri de telecomunicații submarine comerciale care formează coloana vertebrală a internetului global.

Interferențele globale creează haos

Orice interferență în fluxul lor poate perturba vieți și mijloace de trai și poate compromite capacitatea statelor de a face comerț, de a comunica și de a duce războaie cu date în timp real.

Aceste cabluri, de obicei între doi și șapte inci grosime și având o durată de viață de 25 de ani, învelite în armură de oțel, conțin fibre capabile să transmită date la 180.000 de mile pe secundă.

Se pare că întreaga rețea globală de cabluri, constând din peste 600 de cabluri submarine active sau planificate ce traversează oceanele lumii, are o lungime de peste jumătate de milion de mile, suficient pentru a merge de la Pământ la Lună de peste trei ori.

Creșterea explozivă a cloud computing a crescut considerabil volumul și sensibilitatea datelor – de la documente militare, la cercetare științifică – ce traversează aceste cabluri.

În acest context, atacul conductei Nord Stream din septembrie 2022, presupus inițial a fi făcut de Rusia, a evidențiat vulnerabilitatea cu care se confruntă astfel de cabluri.

În luna martie a acestui an, rebelii Houthi din Yemen ar fi atacat trei cabluri care traversau Marea Roșie pentru a-și exprima solidaritatea cu Hamas.

Aceste cabluri ofereau conectivitate pentru internet și telecomunicații în Asia, Africa și Europa. Atacul a afectat 25% din comunicațiile ce trec prin Marea Roșie din Asia către Europa.

Un astfel de atac asupra Taiwanului ar deconecta insula de America și lume prin întreruperea cablurilor de internet submarine, îngreunând apărarea și coordonarea.

De fapt, în mai, Wall Street Journal a publicat un raport al oficialilor americani care avertizează unele companii mari de tehnologie precum Google și Meta despre potențialele vulnerabilități ale cablurilor submarine ce transportă traficul de internet peste Oceanul Pacific.

Avertismentul a fost enunțat după ceau fost observate nave de reparații chineze, în special cele operate de S.B. Submarine Systems (SBSS), o companie controlată de stat, și care își ascunde locațiile în apropiere de Taiwan, Indonezia și alte zone de coastă de serviciile de urmărire radio și prin satelit.

Giganții din Silicon Valley precum Google și Meta dețin și se bazează pe firme specializate în construcții și reparații, inclusiv pe cele cu capital străin, pentru a pune cabluri de fibră optică pe fundul mării.

Acum, oficialii americani se tem că navele de reparații chineze s-ar putea implica în accesarea datelor, cartografierea fundului oceanului pentru recunoaștere sau furtul proprietății intelectuale utilizate în echipamentele de cablu.

Există, de asemenea, îngrijorarea că aceste nave ar putea pune cabluri pentru armata chineză.

Desigur, dezvoltarea capacităților de război ofensive pe fundul mării nu este tocmai nouă. Acum există vehicule subacvatice autonome (AUV) care ar putea fi lansate de la sute sau chiar mii de mile distanță, să se apropie de ținte nevăzute și să le arunce în aer.

Incidentele ce au implicat deteriorarea sistemelor de cablu de telecomunicații submarine sunt intenționate, făcute de țări sau organizații inamice.

Iar numărul lor, pe baza incidentelor și tendințelor recente, este probabil să crească, se înțelege.

Unii experți sunt în favoarea ideii de a stabili „zone de protecție a cablurilor”, care ar interzice anumite tipuri de ancorare și pescuit și ar necesita un control al navelor ce intră în acea zonă.

Astfel de soluție ar presupune actualizarea Dreptului internațional cu privire la cabluri și stabilirea de tratate care ar criminaliza interferența străină. Ceea ce înseamnă un consens global.

Rusia, China și alte puterile emergente importante precum India, este puțin probabil să cadă de acord cu „rivalii”.