Viteza excesivă, agresivitatea la volan și consumul de alcool fac ca în fiecare lună peste o sută de români să moară în accidente rutiere. Psihologul Mihai Copăceanu arată că, dacă pentru occidentali mașina este doar un nijloc de transport, pentru români e un simbol al statusului social și un scop în sine, iar lipsa ei o rușine. Acest lucru înlesnește lipsa respectului față de normele rutiere.

Peste 100 de români mor lunar în accidente rutiere FOTO ISU Argeș

Datele furnizate pentru „Adevărul” de către Inspectoratul General al Poliției Române arată că, în primul semestru al acestui an, au avut loc 607 accidente rutiere mortale, în urma cărora și-au pierdut viața 666 de persoane, ceea ce înseamnă că peste 100 de români mor lunar în accidente rutiere. O statistică teribilă ce are multiple cauze.

Spre comparație, în primele șase luni ale anului 2021, s-au înregistrat, la nivel național, 684 de accidente rutiere mortale, soldate cu decesul a 762 de persoane. În prima jumătate a anului 2022, au decedat 730 de persoane, ca urmare a 659 de accidente rutiere mortale.

„Adevărul” a stat de vorbă cu psihologul Mihai Copăceanu despre aceste statistici îngrijorătoare și despre măsurile ce ar trebui luate.

„Cele mai frecvente cauze ale accidentelor de mașină soldate cu pierderi de vieți omenești implică viteza excesivă, oboseala la volan, agresivitatea în trafic (sub toate formele ei), nepurtarea centurii și mai nou folosirea telefonului mobil și consumul de alcool. Acestea sunt cauze specifice, în realitate, este vorba de un singur aspect: de lipsa respectului față de normele rutiere. Daca normele rutiere sunt respectate vom avea mult mai puține acccidente rutiere și mult mai puține decese”, consideră psihologul Mihai Copăceanu.

În opinia reputatului psiholog, românul, indiferent de vârstă, caracteristici socio-financiare, mediul de provenienta, chiar indiferent de mașina pe care o conduce este autoritar, impunător, impulsiv și fără limite la volan, este stăpânul șoselelor.

„Schimbând modul în care percepem mașina, schimbăm și felul în care conducem”

Legat de soluții pentru reducerea numărului mare de accidente rutiere mortale, Mihai Copăceanu este de părere că este esențial să dezvoltăm simțul respectului și al bunei cuviințe încă din familie.

„Un tânăr care nu respectă regulile acasă, în familie, la școală, în societate, pe stradă este același care nici nu respectă legislația rutieră. În al doilea rând, autoritatea legii necesită întărire. Românul, și atunci când este conștient că a încălcat legea, nu are regrete, nu-și asumă consecințele, își caută scuze și dorește să fenteze legea. Aplicarea legii cu strictețe devine obligatorie de la micile încălcări precum nepurtarea centurii de siguranță, vorbitul la telefon, nesemnalizare până la faptele grave. Constatăm cu invidie cum aceiași români se supun legislației și nu comentează atunci când conduc în alte țări din Europa”, spune Mihai Copăceanu.

Psihologul Mihai Copăceanu FOTO Dan Constanda

După cum declară apreciatul psiholog, ca români avem un puternic sentiment de inferioritate , pe care încercăm să-l depășim prin achiziția unor bunuri precum mașina.

„Pentru român, mașina nu este un mijloc de transport, este mult mai mult. Este un simbol al statusului social, al impunerii unui respect, tocmai de aceea devine atât de mult abuzat. Tocmai de aceea este atât de mult dorit. Mașina este scopul oricărei familii și al oricărui tânăr care va implini 18 ani. Reprezintă o investiție emoțională. Pentru occidentali mașina nu reprezintă nici măcar o necesitate, pentru români este o obligație, iar lipsa ei o rușine. Dacă schimbăm modul în care percepem masina personală, schimbăm și modul în care o conducem și cum ne comportam pe șoselele publice”, adaugă Mihai Copăceanu.

Acesta mai crede și că e nevoie de o exigență mult mai ridicată la obținerea permisului auto pe toate aspectele, de la pregătirea teoretică, la proba practică și la evaluarea psihologică.

Dublu licenţiat în teologie şi psihologie la Sibiu, Mihai Copăceanu a aprofundat studiile de psihologie prin burse de cercetare la Bologna şi doi ani la Oxford. De asemenea, a absolvit un program masteral în adicţii la Institutul de Psihiatrie (Kings College London) din Londra.