Deși considerată mai rece, Marea Neagră a început să devină propice și pentru peștii care preferă apele mai calde. Se întâmplă pe fondul tendinței de încălzire, un indicator al schimbărilor climatice la nivel global, potrivit Stirileprotv.ro .

Doradă adusă din Grecia vs, doradă capturată la Tuzla. FOTO INCDM

Cercetătorii de la Institutul Grigore Antipa au comparat două exemplare de doradă, pește specific Mării Mediterane. Unul dintre pești (cel mai mare și mai deschis la culoare) provine din Grecia, iar celălalt a fost capturat la Tuzla.

Recent, doradă a fost prinsă și la Agigea. Potrivit specialiștilor, este o dovadă că acest pește s-a aclimatizat și la noi.

„La Tuzla s-au prins cam 20 de bucăți și la Mangalia cam nouă, în diferite perioade. A început să apară și în Marea Neagră”, spune, la Stirileprotv.ro, Laurențiu Mirea, președintele Federației Pescarilor de la Marea Neagră

Nu este singurul pește pe care pescarii au fost surprinși să-l vadă în ultimul timp în plasele lor. Din cauza creșterii temperaturii apei, unele specii, până acum inexistente în marea Neagră, migreză până la noi.

„De exemplu levrecul, bibanul de mare, s-a mai prins păstrăvul aclimatizat, iar din când în când și doradă”, a explicat Florin Vasile, șef brigadă pescari.

Potrivit cercetătorului științific Adrian Bâlbă, tot din cauza temperaturilor ridicate ne putem aștepta ca scrumbia să înceapă să migreze spre Dunăre, la reproducere, mai devreme, iar sturionii „să fie mai prezenți și să treacă mai devreme pentru reproducere”.

Pescuit ilegal, poluare, distrugerea habitatelor

În urmă cu un deceniu, specialiștii atrăgeau atenția că speciile de peşti cu o valoare comercială, cum ar fi nisetrul şi calcanul, suferă de pe urma pescuitului ilegal al poluării şi a distrugerii habitatelor lor.

Speciile invadatoare au venit cu navele care au tranzitat apele noastre. Printre invadatori se numără melcul Rapana Venosa, semnalat pentru prima dată în anul 1948 şi adus în Marea Neagră din Marea Japoniei. Aceşti melci sunt carnivori se hrănesc cu bancurile de stridii de la noi.

Dar după ce au terminat stridiile, au trecut la midii, spuneau atunci cercetătorii de la Institutul Grigore Antipa.

Impact negativ asupra mediului marin l-a avut şi o meduză care a apărut la noi în 1980. Această meduză a consumat timp de un deceniu zooplanctonul din apă format din crustacee mici care reprezenta sursa de hrană pentru mulţi peşti. Totodată, meduzele au devorat, în doar câţiva ani, şi icrele şi larvele peştilor, fapt care a determinat reducerea numărului de vieţuitoare din mare.