Un nou studiu, bazat pe analiza ADN-ului mitocondrial, scoate în evidență afinitățile genetice dintre provinciile istorice din România și Europa Centrală, conform revistei britanice BMC Genetics.

''Descoperirile noastre actuale, bazate pe analiza ADN-ului mitocondrial al populațiilor din provinciile istorice din România, sugerează similitudini între populațiile din Transilvania și Europa Centrală, susținute atât de caracteristicile morfologice și fiziologice observate în frecvențele de halogrupuri pentru câteva linii materne europene și asiatice, cât și de analizele la scară multidimensională'', declară autorii studiului, publicat la 7 martie pe site-ul BioMed Central, deținut de Springer Nature.

Provinciile istorice românești au evoluat mai mult sau mai puțin separat de peste 500 de ani, sub diferite influențe politice și religioase, până la unirea într-o singură țară în secolul al XIX-lea. Ca o răscruce de drumuri majoră între Asia și Europa, România a cunoscut episoade de migrație și invazie continue. Rutele precise pot să fi fost modelate de topologia teritoriului și au avut efecte diverse asupra structurii genetice a ADN-ului mitocondrial (mtDNA) în provinciile istorice românești.

Până acum, puține studii au evaluat compoziția genetică a populațiilor românești pe baza halogrupurilor genetice mitocondriale. Variația ADN-ului mitocondrial în rândul populațiilor din România a fost analizată în special în cadrul unor studii multinaționale caracterizate printr-un număr relativ mic de probe colectate de pe întreg teritoriul românesc pentru a cuprinde peisajul complet al halogrupurilor mitocondriale. Studiile anterioare au arătat că populațiile românești prezintă o similaritate genetică cu alți europeni, în timp ce un alt studiu a indicat posibila segregare în cadrul populațiilor din Orientul Mijlociu. Variația ADNmt în România a fost examinată și într-un studiu recent, dar dimensiunea eșantionului a fost mică, în special pentru regiunile Dobrogea și Transilvania, și nu s-a efectuat o comparație detaliată a regiunilor istorice. Alte studii s-au concentrat asupra diversității ADNmt a diferitelor grupuri minoritare, cum ar fi aromânii, maghiarii și populațiile de romi.

Pentru a acoperi deficitul de informații și a îmbunătăți înțelegerea cu privire la variația ADNmt în contextul populațiilor din Europa și Orientul Mijlociu, o echipă de cercetători din România și Spania a analizat 714 români aparținând celor patru provincii istorice. Scopul a fost de a dezvălui diferențele genetice specifice între populațiile din provinciile istorice care ar fi putut experimenta combinații demografice ca o consecință a migrațiilor, a amestecurilor locale și a evenimentelor de colonizare din trecutul lor.

Cercetătorii au observat o distribuție omogenă a majorității haplogrupurilor între provinciile românești și o asociere clară cu populațiile europene. O analiză a componentelor principale și analiza la scală multidimensională au sprijinit similitudinea genetică a grupurilor din Muntenia, Moldova și Dobrogea cu Balcanii, în timp ce populația Transilvaniei a fost strâns legată de grupurile din Europa Centrală. Aceste descoperiri ar putea fi explicate prin topologia teritoriului românesc, unde Arcul Carpatic a jucat un rol important în modelele de migrare. Urme de linii materne din Asia au fost observate în toate provinciile istorice românești, indicând fluxul de gene de-a lungul rutelor de migrație prin Asia de Est și Europa.

''În analiza noastră mitocondrială, am observat o distribuție uniformă a majorității haplogrupurilor între provinciile românești, populațiile din Țara Românească, Moldova și Dobrogea având tendința să se grupeze împreună în cadrul populației slave, conform unor diagrame matematice la scală multidimensională, în timp ce Transilvania a fost mai strâns legată la populațiile din Europa Centrală. Am confirmat fluxul de gene din sud-vestul Asiei, pe baza unor indici de diferențiere a populației în funcție de structura genetică (FTS), strict în cazul Dobrogei, iar acest rezultat ar putea fi ușor explicat prin influența mai mare din Asia în această zonă de-a lungul istoriei.

Datele ADN-ul mitocondrial din acest studiu și analiza diferențierii între regiunile istorice reprezintă o extindere considerabilă a cunoștințelor noastre privind diversitatea mitocondrială în România, conchid cercetătorii.

AGERPRES