Dacă criza din Peninsula Coreea degenerează, chiar în ipoteza unui război convențional, zeci de mii de sud-coreeni ar pieri încă din prima zi a unui nou conflict armat cu Phenianul, potrivit unor experți citați de France Presse.

Climatul în peninsulă s-a deteriorat considerabil de la începutul anului 2016 din cauza accelerării programelor balistic și nuclear nord-coreene și a duelului verbal tot mai agresiv între liderul nord-coreean Kim Jong-Un și președintele american Donald Trump, așteptat la Seul în noiembrie.

Or, când tensiunile sunt atât de ridicate, riscul de a vedea situația scăpând de sub orice control este real, avertizează Van Jackson, fost analist al Pentagonului, care predă astăzi la Universitatea din Wellington.

În timpul Războiului Coreei (1950-1953), care a făcut milioane de morți și a transformat sudul peninsulei într-un câmp de ruine, Seulul fusese de patru ori ocupat.

Sediu al guvernului sud-coreean, orașul este în prezent o capitală tehnologică și culturală cu 10 milioane de locuitori, incluzând și zona suburbană.

Aflată în raza de acțiune a unei impresionante artilerii nord-coreene, poziționate de cealaltă parte a Zonei Demilitarizate (DMZ), această populație ar fi o țintă vizată în caz de conflict.

Se estimează că Phenianul a amplasat circa 10.000 de piese de artilerie și circa 500 de rachete cu rază scurtă de acțiune de-a lungul frontierei, în cea mai mare parte disimulate în grote, tuneluri și buncăre.

Seulul evaluează la 1,1 milioane de militari efectivul trupelor terestre nord-coreene, dintre care 70% ar fi cantonați la mai puțin de 100 km de frontieră.

Esențialul arsenalului este de fabricație sovietică și chinezească, și probabil îmbătrânit, aprecia în 2015 un raport al Ministerului Apărării american.

Experții consideră că Phenianul, care amenință cu regularitate să transforme Seulul într-un "ocean de flăcări", ar încerca să facă un maximum de victime în primele ore ale unui conflict.

Coreea de Nord contează pe cel puțin 700 de tunuri de 170 mm și lansatoare de rachete multiple de 240 mm, capabile să atingă Seulul, afirma în 2012 Institutul Nautilus din California, emițând totuși rezerve asupra fiabilității lor.

În noiembrie 2010, forțele nord-coreene lansaseră 170 de obuze și rachete asupra insulei Yeonpyeong, în primul atac împotriva unei zone populate de civili de după război. Un sfert din aceste proiectile eșuaseră.

Totuși, Institutul Nautilus estima că 65.000 de locuitori ai Seulului ar muri în prima zi a unui conflict convențional , cea mai mare parte în primele trei ore. Bilanțul ar fi de 80.000 de morți într-o săptămână.

"Ei pot să ucidă zeci de mii de persoane, să înceapă un război mai lung și să genereze o cantitate enormă de pagube, înainte ca regimul să cadă", spune Roger Cavazos de la acest institut.

În eventualitatea unui conflict, riposta americană și sud-coreeană ar fi de ordinul minutelor, ceea ce ar reduce impactul artileriei nord-coreene și numărul victimelor în Sud. Mulți civili și-ar găsi rapid refugiu în miile de adăposturi amenajate în Seul.

Potrivit acestui scenariu, contraatacul ar distruge 1% din artileria nord-coreeană în fiecare oră, adică aproape un sfert la capătul primei zile, iar grosul luptelor s-ar termina în patru zile.

Potrivit unor documente oficiale sud-coreene datând din 2016, Washingtonul ar mobiliza efective foarte importante: 690.000 de militari, 160 de nave și 2.000 de avioane.

Acestea s-ar adăuga celor 28.500 de soldați americani staționați în permanență în peninsulă și unei armate sud-coreene de 625.000 de militari care ar trece sub comandă americană.

Avantajul tehnologic ar fi evident de partea Sudului și toate scenariile indică o înfrângere a Nordului. Dar cu ce preț?

Regimul nord-coreean dispune de un arsenal apocaliptic: "Ei au o întreagă 'cutie cu instrumente' din care se pot servi", spune Daniel Pinkston, de la Universitatea Troy din Seul.

Estimările variază între 14 și 18 ogive nucleare, o cifră care ar putea atinge 100 în 2020. Pentagonul consideră că Coreea de Nord consacră 25% din PIB armatei sale.

Analizele diferă cu privire la puterea celui de-al șaselea și ultim test nuclear nord-coreean, la începutul lunii septembrie, prezentat de Phenian ca fiind cel al unei bombe H.

Dar site-ul 38 North și Agenția norvegiană Norsar au estimat că această bombă a degajat o putere de 250 de kilotone, adică de 16 ori mai puternică decât cea de la Hiroshima.

Potrivit Nukemap, un site care evaluează pagubele provocate de atacuri nucleare, dacă Phenianul ar face să explodeze un astfel de dispozitiv la 1.500 metri deasupra Seulului, 660.000 de persoane ar pieri instantaneu.

Un contraatac american asupra Phenianului cu o armă la fel de puternică ar face 820.000 de morți, potrivit Nukemap.

AGERPRES