Un nou cal troian al Rusiei?/Dezvăluiri despre cel care ar putea produce marele șoc în Europa câștigând președinția Franței

Un nou cal troian al Rusiei?/Dezvăluiri despre cel care ar putea produce marele șoc în Europa câștigând președinția Franței

Un document confidențial obținut de Mediapart dezvăluie existența unei echipe de campanie, formată din unsprezece persoane, aflată în serviciul viitorului candidat: foști colaboratori LR, un fost executiv al mișcării lui Bruno Mégret, activiști ai Manif pour Tous, un atașat de presă pentru Editions Ring, un jurnalist la RT France, dar și un bancher sau specialiști în intelligence economic. Sub supravegherea lui Sarah Knafo, ei activează deja „din umbră”, dezvăluie Mediapart .

<< Eric Zemmour nu este, oficial, candidat la președinție, însă are o echipă de campanie. O listă confidențială, datată 4 octombrie și obținută de Mediapart, dezvăluie o echipă de unsprezece persoane, mult mai numeroase decât puținele nume care fuseseră fluturate până acum prin presă (inclusiv consilierul său, Sarah Knafo).

Aceste ajutoare nu apar neapărat alături de polemist, la întâlnirile sale. Sunt și mai puțin prezente în mass-media. Dar, în culise, sunt ocupați să lucreze pentru candidatul lor. Provin din diverse medii: un fost cadru al mișcării lui Bruno Mégret (fostul număr doi al Frontului Național, care în 1999 și-a creat propriul partid), foști colaboratori LR, activiști ai La Manif pour tous, o atașată de presă de la Ring Publishing, un jurnalist de la canalul rusesc RT France, un bancher sau specialiști în intelligence economic.

Această „organigramă” neoficială este confirmată de mărturii – interne și externe – colectate de Mediapart. Niciuna dintre aceste unsprezece persoane nu a negat informațiile noastre. Unii și-au confirmat rolul; majoritatea au spus că nu au niciun comentariu de făcut ori au afirmat că, în absența unei candidaturi oficiale din partea fostului jurnalist de la Le Figaro, nu au dreptul să vorbească. „Organigrama este în curs de structurare. Nu au existat încă numiri oficiale”, a declarat Albéric Dumont, responsabil cu securitatea echipei.

Sarah Knafo (manager campanie)

Sarah Knafo este piesa centrală a campaniei lui Eric Zemmour, pe care o organizează, în culise, de la sfârșitul anului 2019. Această enarque (absolvent de École Nationale d’Administration) de 28 de ani, activist suveranist, orchestrează înființarea de echipe pe teren, de un an. Nimic nu se face fără aprobarea lui.

La Sciences Po, își extinde rețeaua între familia suveranistă și, în special, se apropie de Henri Guaino. Împarte prieteni apropiați cu Marion Maréchal: Jacques de Guillebon, directorul L’Incorrect și director de studii la Issep (institutul fondat de fostul deputat FN), dar și Erik Tegnér, fondatorul Livre black. A organizat împreună cu ei convenția de dreapta din septembrie 2019, în timpul căreia Eric Zemmour a ținut un discurs foarte violent împotriva islamului și a musulmanilor – ceea ce i-a adus celor din urmă o condamnare în primă instanță, apoi o relaxare.

Întărită de contactele sale din serviciul public superior, ea își pune acum toate abilitățile interpersonale în slujba campaniei lui Eric Zemmour. Contactată de mai multe ori de Mediapart, ea nu a răspuns.

Grégoire Dupont-Tingaud (manager de rețea regional)

Este unul dintre fostele cadrele megretiste (adept al lui Bruno Mégret – n.tr.) care îl înconjoară pe Eric Zemmour. Grégoire Dupont-Tingaud, 52 de ani, apare în lista echipei Zemmour ca „manager de rețea regional”.

Acest ofițer în rezervă a fost, în timpul studiilor sale, în 1994, candidat la alegerile din Crous, pe lista Renouveau étudiant parisien (REP) alături de activiști din GUD (Union Defense Group), pe atunci membru al Front national de la jeunesse (FNJ) et du MNR (Mouvement national républicain) a lui Bruno Mégret. El este descris de mai multe surse ca fiind un caracter de o „discreție absolută”, tipul care „nu se prezintă în organigramă, sau eventual sub pseudonim” și „inseparabil” de ideologul identitar Jean-Yves Le Gallou, pentru care a fost mulți ani mâna dreaptă și șeful său de cabinet, la MRN. În 2002, a părăsit partidul lui Bruno Mégret cu el pentru a crea, alături de alți foști megretiști, Fundația Polémia, care organizează anual ceremonia „Bobards d’or”.

El, care era destinat unei cariere militare, s-a specializat în domeniul intelligence economic. A lucrat mai întâi în regiunea Île-de-France, unde a fost responsabil pentru IES (Inteligence economic și strategic) în cadrul Departamentului de dezvoltare economică (2007-2011). Apoi a devenit director de operațiuni într-o firmă de comunicații (2011-2014). În același timp, și-a creat și propria companie, Telos Intelligence (2004), specializată în „consiliere și sprijin în diplomație corporativă, strategie și comunicare de influență”. Acum este director general al Pôle Verification, o filială în sectorul prevenirii riscurilor condusă de François-Xavier Sidos (fost consilier al lui Jean-Marie Le Pen și unul dintre locotenenții mercenarului Bob Denard).

Sub pseudonimul „Grégoire Gambier”, el își continuă implicarea în extrema dreaptă. Este delegatul general al Institutului Iliada, moștenitor al GRECE, Groupement de recherche et d’études pour la civilisation européenne, înființat în 1969 pentru a întruchipa o identitate „Noua Dreaptă”, susținând diferența dintre popoare.

Cine l-a rugat să se alăture echipei de campanie a lui Eric Zemmour? „Am văzut lumina, am intrat”, răspunde el, precizând că este în prezent „în concediu [de la] responsabilitățile sale profesionale și angajamentele asociative”, „pentru comoditate personală”. Într-un al doilea mesaj, el își minimizează rolul, vorbind de o „mână de ajutor” dată „în timpul său [liber]” și denunță „informații fragmentare din documente furate, care nu pot fi altceva decât proiecte neimportante”.

Pierre-Alexandre Ferletic (coordonator recrutare cercuri de reflecție)

Absolvent de Sciences Po Paris, în 2015, Pierre-Alexandre Ferletic lucrează de un an pentru canalul rus RT France, ca „jurnalist web”. El oferă analize pe teme digitale sau financiare, cum ar fi succesul criptomonedelor.

Anterior, a lucrat în calitate de „consultant extern” pentru Avisa Partners, o companie de business intelligence și securitate cibernetică, înainte de a lucra, în 2019, pe site-ul de dezbateri, analize și actualități economice, Confluences.

În urmă cu câțiva ani, a lucrat în sfera politică: conform paginii sale de LinkedIn, a fost succesiv colaborator parlamentar la Adunare în 2017, stagiar la comisia de finanțe în 2014 și stagiar la biroul primarului din Lambersart (Nord) în 2014. În listarea echipei lui Éric Zemmour, el apare ca „coordonator de recrutare a grupului de reflecție”.

Contactat de Mediapart, el nu a răspuns, dar și-a informat angajatorul, RT France, despre apelul nostru. Lorenzo Ricci, managerul de comunicare al canalului, a declarat pentru Mediapart că jurnalistul „i-a informat în urmă cu câteva zile că intenționează să participe la viitoarea campanie a lui Eric Zemmour”. „I s-a spus că, în acest stadiu, atâta timp cât face asta în timpul liber, este un profesionist, nu avem de ce ne face griji. Nu există niciun motiv să ne îndoim că este real și profesional în munca sa. Dacă ar face asta pentru PS, LREM sau EELV, UPR sau LR, ar fi același lucru și pentru noi. Oricine poate avea orice punct de vedere politic vrea. Dacă este un loc de muncă nou, vom vedea când va veni momentul. ”

Jonathan Nadler (coordonator program)

Trecut succesiv prin băncile Societe Generale, Rothschild, Credit Suisse și JP Morgan, Jonathan Nadler scrisese până acum „note de analiză economică”, potrivit unui finanțator al sferei Zemmour. Radio France a dezvăluit, în septembrie, că lucrează la programul economic. În listă, apare drept „coordonator de program”.

Contactat de Mediapart, el a răspuns că nu are „niciun comentariu de făcut”.

Samuel Lafont (rețele sociale)

Colaborator al senatoarei LR pentru diaspora, Joëlle Garriaud-Maylam, se prezintă drept consilier „în strategia de comunicare” și a preluat controlul asupra comunicării digitale a lui Eric Zemmour.

Samuel Lafont, în vârstă de 33 de ani, a studiat la Essec Business School și la Universitatea Sorbona. Fost membru al biroului național al UNI (sindicatul studențesc de dreapta) și fost activist al UMP, el a apărut în momentul manifestațiilor împotriva „căsătoriei pentru toți” și, în special, pe zona sa radicală, Printemps français, în 2012-2013. În 2014, a fost cap de listă la alegerile europene, pentru mișcarea lui Christine Boutin. Apoi a fost, succesiv, responsabil de comunicare în cadrul asociației liberale Contribuables associés (2014), apoi la Consiliul regional din Île-de-France (2016).

În 2017, a participat la campania prezidențială a lui François Fillon, în cadrul polului „societății civile”. Apoi a fondat site-ul Damocles, „pentru a permite francezilor să recâștige puterea” prin „preluarea controlului informațiilor”. În acest proiect, a fost asistat de Samuel Goujon, creatorul site-ului antisemit Ils sont partout, care enumeră personalități evreiești. Pe rețelele de socializare, Samuel Lafont s-a distins de-a lungul anilor prin diseminarea de fake news: imagini manipulate din timpul mișcării protestele împotriva căsătoriei pentru toți, din 2013; sau răspândirea unei intoxicări despre un presupus cont ascuns al lui Emmanuel Macron în Elveția, în 2017.

Tânărul are un arsenal rezultat din implicarea sa în La Manif pour tous. An după an, prin lansarea de petiții online cu privire la subiectele sale preferate (imigrație, islam), el a colectat aproape 800.000 de adrese de e-mail de la susținătorii din dreapta, după cum a relatat recent Mediapart. „Susținătorii lui Zemmour din online nu ezită să recurgă la astroturfing [setul de tehnici pentru a simula mișcarea mulțimii pe o rețea socială]. Aceeași persoană creează mai multe conturi Twitter cu nume diferite. Există conturi de asistență pentru Zemmour care publică același mesaj în același timp”, a explicat gazda contului Twitter @_Osint_, care dorește să rămână anonim.

Întrebat de Mediapart despre tehnicile de astroturfing, Samuel Lafont a răspuns că acestea sunt „cuvinte mari pentru oamenii care nu știu nimic despre asta”. În ceea ce privește informațiile pe care le-a răspândit în trecut, el răspunde că întrebarea „nu este interesantă”. În ceea ce privește rolul său în echipa Zemmour, el răspunde că este „public”.

Albéric Dumont (securitate)

Vicepreședinte La Manif pour Tous, Albéric Dumont este responsabil pentru partea de „securitate” la nivel național. Fondator al companiei de securitate Ultreïa, vorbește la CNews uneori ca fondator al Ultreïa, specialist în „securitatea lăcașurilor de cult”, uneori ca reprezentant al La Manif pour tous.

Un colaborator obișnuit la Valeurs actuelles, el este, de asemenea, un adept al loviturilor împotriva PMA și GPA. Colectivul Marchons enfants la care participă a reunit istoricul La Manif pour tous, dar și o întreagă galaxie de mișcări radicale de extremă dreaptă, precum fundamentaliștii Civitas sau mișcarea xenofobă a Ligue du Midi.

În 2019, în cadrul unei demonstrații împotriva PMA, o echipă de jurnaliști de la „Quotidien” a fost atacată într-o procesiune, iar echipamentul acesteia a fost distrus de Hervé Ryssen și Yvan Benedetti, două figuri ale ultra-dreptei. Albéric Dumont, coordonatorul național, a afirmat ulterior că această violență a avut loc în afara procesiunii, contrar declarațiilor jurnaliștilor TMC. În timpul mitingurilor împotriva căsătoriei pentru toți, el a refuzat un control al poliției, considerând că libertatea de a manifesta i-a fost încălcată.

Contactat de Mediapart, Albéric Dumont a explicat inițial, luni, că nu este „autorizat să răspundă” cu privire la rolul său în organigramă. În cele din urmă, el a recunoscut că este „furnizor de servicii” pentru securitatea echipei Zemmour. „Am un contract din septembrie pe firma mea”, explică el.

Diane Ouvry (presă, Les Amis d’Éric Zemmour)

La începutul anului școlar 2021, numele său a apărut în e-mailurile trimise primarilor de către Les Amis d´Éric Zemmour, în calitate de „purtător de cuvânt”. În organigramă, Diane Ouvry apare ca manager de „presă”. Provenind dintr-o mare familie protestantă din Le Havre, unde a studiat dreptul, a fost manager regional al UNI. Din 2015, a lucrat ca stagiară la Adunarea Națională și apoi la Senat, apoi a lucrat ca asistentă al deputatului LR Jean-François Parigi, între 2017 și 2020. La sfârșitul anului 2020, a devenit atașat de presă la Editions Ring, care a publicat autori de extremă dreaptă precum Laurent Obertone, youtuber-ul Papacito sau caricaturistul Marsault și a fost pusă în vânzare în mai 2021.
Contactată de Mediapart, ea nu a răspuns.

Stanislas Rigault (generația Zemmour, coordonator național)

Președintele Génération Zemmour, omniprezent la toate emisiunile TV de la începutul anului școlar, este student la drept la Institutul Catolic din Vendée (ICES) și lector la IFP (Institut de formation politique), școală care s-a specializat în instruirea cadrelor de la dreapta dreptei.

Acest fiu de soldat, născut în Angers, este și cofondator al ziarului L’Étudiant libre, în 2019. Un ziar care se prezintă ca un dialog între drepturi, dar care a evidențiat în acești ultimi ani în special extrema dreaptă, cea mai radicală.

Întrucât site-ul a fost pus înmentenanță în ultimele săptămâni, acesta nu mai oferă acces la interviurile foarte „călduțe” cu Alain Escada, de la Civitas, sau la interviurile cu Génération identitaire. Într-un videoclip încă accesibil, îl putem vedea pe Stanislas Rigault apelând la demonstrații cu grupul de identitate împotriva dizolvării sale, decisă în cele din urmă de Ministerul de Interne, pe baza „ideologiei sale xenofobe” și a „dorinței sale de a acționa ca o miliție privată” .

Recent, L’Étudiant libre a onorat micul grup parizian Luminis, într-un articol foarte binevoitor, intitulat „Interviu cu Luminis: o asociație identitară în slujba celor mai defavorizați”. Grupul revendică naționalismul revoluționar al lui François Duprat, ideologul fascist și negaționist. Luminis a organizat recent o întâlnire despre suprematismul alb cu Lucien Cerise, autorul cărții Le suprémacisme blanc, peuples autochtones et le Great Reset (edițiile Culture & Roots).

La întrebări, Stanislas Rigault a spus că nu-și mai amintește foarte bine acest interviu, publicat pe 19 martie 2021. „Nu am o memorie foarte bună, dar cred că este o asociație comunitară de identitate. Este un alt mod de a face politică”, a spus el. Când îi povestim despre afilierea lor cu François Duprat și interesul lor pentru supremacism, bate în retragere: „Nu împărtășesc aceste idei, a face un interviu cu o organizație nu înseamnă a o susține”.

Interviul pe care Mediapart a reușit să îl recupereze, în ciuda ștergerii sale din mediul online, se încheie cu această întrebare: „Cum vă putem sprijini? », la care reprezentantul anonim al Luminis răspunde că donațiile de la Paypal sunt binevenite. După cum explică adesea Stanislas Rigault, jurnalul său, în care nu a fost implicat de trei luni, a fost o ocazie de a-și perfecționa educația politică făcând întâlniri extraordinare …

Johanna Humphrey (materiale de campanie) și Eléonore Lhéritier (site-uri și rețele sociale)

Alte două nume apar în listă, asociate cu Génération Zemmour, mișcarea de tineret care îl susține pe polemist: Johanna Humphrey, responsabilă de materialul campaniei, și Eléonore Lhéritier, responsabilă cu crearea de site-uri și rețele sociale.

Contactați de Mediapart, ambele și-au recunoscut rolul, dar au indicat că nu vor să comenteze subiectul în mass-media. „Da”, confirmă Johanna Humphrey, „dar nu mă interesează deloc să vă vorbesc”. „Nu doresc în mod special să am discuții cu mass-media pentru moment”, a indicat Eléonore Lhéritier, adăugând: „În ciuda a ceea ce putem face din umbră, nu toată lumea dorește neapărat să aibă un contact cu mass-media. Apoi, asta nu schimbă nimic în ceea ce privește implicarea mea, ceea ce fac zilnic pentru a încerca să-l sprijin pe Eric Zemmour”.

Aaron Bouadana (recrutarea de ambasadori în Occitanie)

După ce a fost controlor de management la grupul Bayard Presse, Aaron Bouadana s-a alăturat firmei de consultanță Ernst & Young în 2014, unde în 2019 a devenit director de misiune în audit financiar. Originar din Toulouse, el apare în listă ca fiind responsabil pentru „recrutare ambasadori în Occitanie”, o regiune în care Éric Zemmour are mulți susținători. Contactat de Mediapart, acesta nu a răspuns.

Contactat de Mediapart, Eric Zemmour a spus că nu vrea să ne răspundă. Încă nu este, oficial, candidat, dar el este următorul invitat la emisiunea politică „Élysée 2022”, de la France 2, a cărei dată nu a fost încă anunțată. >>


populare
astăzi

1 Greu de crezut așa ceva, dar...

2 Culisele picante din spatele așa-zisei crize dintre partidele „condamnate” să împartă un ciolan mai auster

3 VIDEO Singura întrebare care l-a făcut pe Putin să tușească...

4 DOCUMENT Pensiile rămân înghețate o perioadă, salariile bugetarilor la fel, dar pentru întreg anul viitor / Toate modificările importante

5 Amușinarea lui Orban pe la București arată că pe măsură ce se blochează colaborarea energetică cu Ucraina, cu atât devine mai importantă cea cu Români…