Un modul spaţial de explorare lansat de China se pregăteşte să aselenizeze pe faţa nevăzută a Lunii
Un modul spaţial chinez se află în faza de poziţionare pentru a aseleniza, în premieră, pe faţa nevăzută a Lunii, relatează duminică Reuters şi Xinhua.
Modulul Chang'e-4 a intrat duminică pe orbita planificată "pentru a se pregăti de prima aterizare lină pe faţa îndepărtată a Lunii", a anunţat Administraţia naţională spaţială chineză, citată de Xinhua.
Aselenizarea ar urma să aibă loc joi, a anunţat postul de televiziune chinez CGTN, citat duminică de agenţia DPA.
De pe Pământ nu putem vedea decât o singură faţă a Lunii, deoarece satelitul natural al Pământului are o perioadă sinodică egală cu perioada sa de revoluţie (27,3217 zile), aflându-se în rotaţie sincronă cu Pământul. Emisfera selenară invizibilă de pe Terra nu a fost fotografiată şi cartografiată decât cu ajutorul sondelor spaţiale, prima fiind sonda sovietică Luna 3, în 1959. Primii oameni care au văzut-o, în mod direct, au fost astronauţii din echipajul misiunii Apollo 8, pe orbită în jurul Lunii în 1968.
China a lansat la începutul acestei luni modul de explorare Chang'e-4 - numit astfel după zeiţa Lunii din mitologia chineză - cu ajutorul unei rachete portante Long March-3B.
Cea mai mare provocare va fi realizarea de comunicaţii cu partea nevăzută a Lunii, la care nu se poate ajunge prin semnal direct şi este invizibilă de pe Terra, a declarat în ziua lansării profesorul Ouyang Ziyuan din cadrul Academiei chineze de ştiinţe, cel care conduce Planul chinez de explorare a Lunii. "Vom fi surzi şi orbi", a precizat el.
Potrivit Xinhua, modulul a intrat pe orbita eliptică a Lunii la 08.55 (ora Beijing).
Printre obiectivele Chang'e-4 şi ale roverului autonom inclus se numără efectuarea de observaţii astronomice şi studierea solului selenar, a formelor de relief şi a mediului de pe faţa nevăzută a Lunii.
Roverul selenar este dotat cu o cameră panoramică, un radar capabil să penetreze solul şi un spectrometru în infraroşu, cărora li se adaugă un instrument pentru analiza undelor seismice şi un al doilea receptor radio VLF (VRR).
De asemenea, modulul transportă seminţe ce vor fi utilizate în cadrul unui experiment ce vizează cultivarea legumelor în mediu închis pe suprafaţa Lunii, precizează DPA.
Echipa de control a misiunii va alege un "moment adecvat" pentru a aselenizarea modulului pe emisfera selenară pe care nu o putem vedea niciodată de pe Pământ, notează Xinhua. Coborârea acestuia va fi posibilă cu ajutorul satelitului de telecomunicaţii Queqiao, lansat în luna mai.
China intenţionează să devină o importantă putere spaţială şi să ajungă din urmă Rusia şi Statele Unite până în anul 2030.
Programul de explorări selenare al Chinei a început în 2007 cu misiunea Chang'e 1, care a presupus amplasarea pe orbita circumlunară a unei sonde simple. În 2010, sonda Chang'e 2 a fost, de asemenea, trimisă pe orbita lunară, după care a fost trimisă "la plimbare" prin Sistemul Solar, punctul culminant al misiunii fiind trecerea pe lângă asteroidul 4179 Toutatis în 2012. În 2013 sonda Chang'e 3, care a transportat roverul Yutu, a realizat prima aselenizare lină din 1976, în era misiunilor Apollo. AGERPRES
