Un mister care dă de gândit despre creierul femeii
Sarcina declanşează schimbări majore în corpul unei femei - hormonale, cardiovasculare, respiratorii, gastrointestinale, urinare şi altele. Şi, după cum arată un nou studiu, creierul femeii însărcinate trece, la rândul lui, prin schimbări majore, unele trecătoare, altele de lungă durată.
Cercetătorii au anunţat luni că au cartografiat pentru prima dată schimbările care se produc pe măsură ce creierul unei femei se reorganizează ca răspuns la sarcină, pe baza scanărilor efectuate de 26 de ori, începând cu trei săptămâni înainte de concepţie, până la nouă luni de sarcină şi apoi, postpartum, doi ani mai târziu.
Materia cenuşie este compusă din corpurile celulare ale celulelor nervoase aflate în creier. Materia albă este alcătuită din fascicule de axoni - fibre lungi şi subţiri - ale celulelor nervoase care transmit semnale în cadrul unor conexiuni pe distanţe lungi în creier.
Studiul, primul de acest gen, s-a bazat pe un singur subiect: Elizabeth Chrastil, la Universitatea California din Irvine, Statele Unite, coautoare a studiului, care a devenit mamă pentru prima dată. Ea a născut un băiat sănătos, care are în prezent 4 ani şi jumătate. Chrastil avea 38 de ani în timpul studiului, iar acum are 43 de ani.
Oamenii de ştiinţă au declarat că, după finalizarea acestui studiu, au observat acelaşi tipar la alte câteva femei însărcinate, care au fost supuse unor scanări cerebrale în cadrul unui studiu în curs de desfăşurare, numit „Proiectul creierului matern". Cercetătorii intenţionează să extindă numărul subiecţilor la câteva sute.
Scanările au demonstrat o reducere, în medie, de aproximativ 4% a materiei cenuşii în aproximativ 80% dintre regiunile creierului studiate. O mică revenire postpartum nu a readus volumul la nivelurile anterioare sarcinii.
Totodată, scanările au relevat o creştere de aproximativ 10% a integrităţii microstructurale a materiei albe, un indicator al sănătăţii şi calităţii conexiunilor dintre regiunile creierului, care a atins un nivel maxim la sfârşitul celui de-al doilea trimestru de sarcină şi la începutul celui de-al treilea, urmând ca, după naştere, să revină la starea anterioară sarcinii.
„Creierul matern suferă o schimbare coregrafică de-a lungul gestaţiei, iar noi suntem în sfârşit capabili să observăm procesul în timp real", a declarat Emily Jacobs, specialistă în neuroştiinţe la Universitatea California din Santa Barbara, autoare principală a studiului publicat în jurnalul Nature Neuroscience.
Cercetătorii au declarat că nu este clar dacă pierderea de materie cenuşie este un lucru rău. „Această schimbare ar putea indica o reglare fină a circuitelor cerebrale, nu foarte diferită de ceea ce se întâmplă cu toţi adulţii tineri pe măsură ce trec prin pubertate şi creierul lor devine mai specializat. Unele schimbări pe care le-am observat ar putea fi, de asemenea, un răspuns la cerinţele fiziologice ridicate ale sarcinii în sine, demonstrând cât de adaptabil poate fi creierul", a declarat Laura Pritschet, cercetătoare la Universitatea din Pennsylvania şi autoare principală a studiului.
Cercetătorii speră ca în viitor să examineze modul în care variaţia acestor modificări ar putea ajuta la prezicerea unor fenomene precum depresia postpartum şi modul în care preeclampsia - o problemă gravă care afectează tensiunea arterială şi poate apărea în timpul sarcinii - ar putea dăuna creierului.
