Un medicament inspirat din veninul de păianjen ar putea fi benefic în leziunile provocate de atacul de cord. Cum explică specialiștii

Un medicament inspirat din veninul de păianjen ar putea fi benefic în leziunile provocate de atacul de cord. Cum explică specialiștii

Un studiu clinic va testa dacă o versiune de laborator a unei molecule găsite în veninul de păianjen poate inversa leziunile țesutului după un atac de cord.

Laborator de analize FOTO: Arhivă

Laborator de analize FOTO: Arhivă

Pentru prima dată, oamenii de știință testează dacă un medicament unic, inspirat din veninul de păianjen, poate inversa leziunile țesutului cauzate de un atac de cord. Începând cu vara viitoare, echipa intenționează să testeze siguranța moleculei în cadrul unui studiu clinic în Australia, potrivit Live Science.

Molecula, o proteină mică numită Hi1a, imită una produsă de păianjenii australieni cu pânză de pâlnie. Aceasta acționează împiedicând țesutul cardiac s ă devină prea acid în timpul unui atac de cord.

Potrivit unei declarații a echipei, se speră ca „Hi1a să devină primul medicament care să trateze în mod direct leziunile țesutului cauzate de atacurile de cord”.

Deși inițial va fi dezvoltat pentru a fi utilizat în spitale, obiectivul este ca într-o zi să poată fi administrat și de primii respondenți, a declarat echipa într-un e-mail pentru Live Science.

Momentul optim pentru administrarea medicamentului după un atac de cord nu este încă cunoscut, dar autorii suspectează că acesta „nu trebuie să fie administrat rapid”, au spus ei.

Hi1a ar putea fi, de asemenea, utilizat pentru a crește numărul de inimi de donatori disponibile pentru transplant, a adăugat echipa. De exemplu, Hi1a ar putea proteja inimile donatorilor de leziunile care apar în timpul procesului de prelevare.

Ce spun experții

În timpul unui atac de cord, celulele mușchiului cardiac nu mai primesc oxigen din cauza reducerii fluxului sanguin. Această lipsă de oxigen declanșează o reacție celulară în lanț care activează canalele ASIC1a de pe suprafața celulelor musculare cardiace. Cu canalele ASIC1a deschise, moleculele încărcate pătrund și fac țesutul cardiac prea acid. Acest lucru duce la moartea țesutului.

„Hi1a blochează canalele ASIC1a, scurtcircuitând acest proces”, a declarat Glenn King, profesor de bioștiințe moleculare la Universitatea Queensland din Australia.

Într-un studiu din 2023 publicat în European Heart Journal, King și colegii săi au arătat că injectarea Hi1a la șoareci ar putea proteja inima de leziunile cauzate de lipsa fluxului sanguin în timpul unui atac de cord.

Deși H1a pare să aibă efecte benefice la rozătoare, nu același lucru se poate spune despre alte animale care se hrănesc cu pânze pâlnie.

„Hi1a face ceva foarte diferit față de canalele ionice sensibile la acid de la păsări, care sunt prădători ai păianjenilor. În loc să inhibe aceste canale, le activează și astfel provoacă durere - astfel, credem că păianjenul ar putea folosi Hi1a în mod defensiv pentru a provoca durere potențialilor prădători”, susține dr. Glenn King.

Dacă studiul timpuriu pe oameni are succes, echipa de cercetare va trece la studii mai ample.

Cu toate acestea, finalizarea studiilor clinice durează mulți ani, astfel încât va trece ceva timp până când Hi1a va fi disponibil pentru persoane, dacă va fi disponibil.

„Mai multe medicamente pentru a inversa leziunile cardiace s-au arătat promițătoare la animale, a declarat dr. Heerajnarain Bulluck, cardiolog consultant în cadrul Serviciului Național de Sănătate și lector la Universitatea din Leeds din Marea Britanie.

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 Chestia asta chiar merită citită... / „Cer ceea ce este corect: să facem un drive test. Vă rog, deci, să mă programați (data și ora) când sunteți dispon…

2 De citit această analiză sovietică din anii '80 despre Israel și Orientul Mijlociu

3 Bulgaria, mereu surprinzătoare...

4 Cum a descris viitorul Paul Dienach, bărbatul care ar fi călătorit în anul 3906 în locul lui Andrew Northman

5 Surpriză de proporții în Ungaria? / Americanii modernizează infrastructura în Kecskemet, unde ar putea ajunge avioane cu capacități nucleare