Un maraton de întâlniri va începe la București cu ocazia întâlnirii miniștrilor de externe ai țărilor NATO
Evenimentele diplomatice în sine vor avea loc în perioada 29-30 noiembrie.
Președintele României, Klaus Iohannis. Foto: Președinția României
Un maraton de trei zile de evenimente diplomatice la nivel înalt, organizat cu ocazia întâlnirii miniștrilor de externe din 30 de țări membre NATO, începe luni la București.
În această zi, va avea loc Reuniunea liderilor de la München - un format restrâns al Conferinței de securitate de la München. Potrivit MAE, acesta va deveni „o platformă de discuții care să ghideze discuțiile la întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO”. Întâlnirea va reuni peste 75 de reprezentanți de rang înalt din peste 25 de state - actuali și foști oficiali, experți cunoscuți și persoane publice. Reuniunea de la București are loc înaintea Conferinței de securitate de la München din februarie 2023. Astfel de întâlniri au fost organizate din 2009 o dată sau de două ori pe an, ultima a avut loc la Washington în mai 2022.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg și secretarul de stat al SUA Anthony Blinken vor sosi luni la București pentru a participa la o întâlnire a miniștrilor de externe ai NATO. În aceeași zi, Stoltenberg se va întâlni cu președintele României Klaus Iohannis, iar marți dimineață va vorbi la deschiderea „Forumului București” organizat de Institutul Aspen și Fondul German Marshall al Statelor Unite. Ambasada SUA la București a spus că Blinken se va întâlni cu președintele României, ministrul de externe Bogdan Aurescu și Stoltenberg, dar nu a precizat datele acestor întâlniri.
Evenimentul central al maratonului diplomatic de la București - întâlnirea miniștrilor de externe ai NATO - va avea loc în perioada 29-30 noiembrie. La întâlnire sunt invitate Bosnia, Georgia, Moldova, Ucraina, Finlanda și Suedia. Întâlnirea va include patru sesiuni dedicate implementării deciziilor summitului de la Madrid al alianței, operațiunii militare speciale a Federației Ruse în Ucraina, securității energetice și partenerilor. Ministrul ucrainean de externe Dmitri Kuleba va participa la a doua sesiune (cina de lucru) pe 29 noiembrie.
Întâlnirea este prima întâlnire de acest gen organizată de România de când țara a aderat la NATO în 2004 și a doua întâlnire oficială a alianței de la summitul de la București din 2008, a precizat oficiul diplomatic român. Acesta va analiza pentru prima dată stadiul implementării deciziilor luate la summitul de la Madrid și pregătirile pentru summitul NATO de la Vilnius din 2023. „Întâlnirea va permite, de asemenea, să se facă o evaluare strategică a provocărilor globale de securitate ale alianței, care decurg, printre altele, din dependența de state care nu împărtășesc aceleași valori cu statele aliate”, a declarat Ministerul de Externe al României. spus.
În cadrul întâlnirii, la inițiativa șefului diplomației germane Annalena Burbock, este planificată organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe ai țărilor G7 și ai partenerilor pentru a organiza sprijinul Ucrainei în domeniul aprovizionării cu energie.
România va deveni „capitala diplomației europene”Astfel, a spus Aurescu într-un mesaj video postat pe site- ul Ministerului de Externe, „în aceste trei zile, România va deveni capitala diplomației europene și euro-atlantice”.
Cu ocazia acestor evenimente, Arcul de Triumf al Bucureștiului este iluminat în albastru și decorat cu steaguri ale României și ale NATO.
„Întâlnirea de la București este o oportunitate suplimentară de promovare a priorităților României la nivelul NATO și a importanței strategice a Mării Negre <...>, precum și pentru implementarea rapidă a tuturor deciziilor de întărire a flancului estic al NATO, inclusiv în România”, a subliniat şeful diplomaţiei române într-un interviu acordat agenţiei Agerpres .
„Rolul României este cât se poate de pragmatic și concret - de la sprijinul necondiționat pentru 2,9 milioane de refugiați din Ucraina care au trecut granițele României, până la o participare extinsă la neutralizarea consecințelor acestei crize, inclusiv problema tranzitului cerealelor și produselor agricole ucrainene către țări terțe - mai mult de 8,4 milioane de tone până acum”, a adăugat el.
Sursa: adevarul.ro