Un istoric german dezvăluie amănunte surprinzătoare despre trecutul cancelarului Scholz
Deși a fost invitat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski de mai multe ori, cancelarul german Olaf Scholz, este unul dintre puținii lideri importanți ai Europei care nu a fost la Kiev după ce Putin a invadat Ucraina.
Ba mult timp, guvernul condus de el a refuzat să ajute cu arme armata ucraineană. Istoricul Hubertus Knabe pune acest fapt și pe seama trecutului liderului german. „La fel ca mulți din Partidul Social Democrat (SPD) din Germania, Olaf Scholz se prezintă ca un tehnocrat cu maniere blânde și un pragmatist de centru-dreapta al partidului. Dar are un trecut politic surprinzător.
La începutul carierei sale politice, Scholz — care a crescut la Hamburg în ceea ce era atunci Germania de Vest — nu era doar un marxist convins, ci și un adept înfocat al așa-numitei „mișcări pentru pace”.
În 1982, când Scholz a devenit lider adjunct al Tinerilor Socialiști, Războiul Rece era la apogeu și perspectiva unui schimb de lovituri nucleare între Moscova și Occident părea prea posibilă.
În decembrie 1979, trupele sovietice invadaseră Afganistanul, după ce Kremlinul reorientase sute de rachete nucleare cu rază intermediară spre Europa de Vest.
NATO a contracarat acest lucru prin staționarea propriilor rachete americane în Europa, cu sprijinul și încurajarea cancelarului Germaniei de Vest și lider al SPD Helmut Schmidt.
Ce a avut de spus tânărul Scholz despre asta? În eseuri și discursuri, el a condamnat „strategia agresiv-imperialistă a NATO” și a susținătorilor săi „de dreapta” din propriul său partid de centru-stânga.
La fel ca mulți tineri marxişti din Occident, Scholz a văzut în NATO și SUA drept principalul inamic și principala amenințare la adresa păcii - și nu URSS.
De aceea, așa cum a fost stabilit, el a „colaborat” activ cu politicienii și funcționarii est-germani.
Se știe că Scholz a călătorit în mod regulat în fosta Germanie comunistă – așa-numita „Republică Democrată Germană”, nu că ar fi fost ceva democratic la satelitul sovietic cunoscut și sub numele de Germania de Est.
În mod remarcabil, el a trecut granița de nouă ori în total, între septembrie 1983 și iunie 1988.
Autoritățile de frontieră ale RDG au fost întotdeauna instruite să-l scutească pe Scholz de „schimbul de bani” – pe care vizitatorii occidentali îi dădeau să treacă frontiera.
În acel moment, vest-germanii obișnuiți care treceau granița pentru a-și vedea rudele, așa cum am făcut și eu, nu numai că au fost nevoiți să dea bani, ci au fost hărțuiți de polițiștii de frontieră și adesea urmăriți de agenți secreți din mult temuta Stasi“, susține istoricul în Daily Mail.
