Datele statistice arată un dezastru demografic în derulare – circa 50.000 de români au renunțat anul trecut la visul românesc și și-au luat lumea-n cap. Cam tot atâția câți numără, de exemplu, municipiul Giurgiu. Iar fenomenul va continua, avertizează sociologii.

Foto: Arhivă

Migrația externă se menține la cote înalte, avertizează sociologii, experți în demografie. Datele Institutului Național de Statistică, INS, arată că, în 2022, 50.000 de români au părăsit țara, cifra fiind una record.

Aceasta înseamnă o depopulare echivalentă cu cea a municipiului Giurgiu.

Trendul nu se va schimba, apreciază experții, care pun alimentarea depopulării masive a României nu doar pe considerente economice, ci și pe serviciile sociale dezastruoase.

La migrația masivă se adaugă și un spor natural negativ. Astfel, potrivit datelor INS, numărul născuților-vii înregistrat în luna aprilie 2023 a fost mai mic cu 2.853 comparativ cu aceeași lună din 2022. Sporul natural a fost negativ în luna aprilie 2023 (-8.902 persoane), cât și în luna aprilie 2022 (-8.859 de persoane).

Depopulare întinsă pe trei decenii

Specialistul în demografie prof.dr. Vasile Ghețău aprecia că de mai bine de trei decenii România este în depopulare și, dacă autoritățile nu vor face ceva, în 2050 vom avea doar 15 milioane de locuitori, cu o populație îmbătrânită.

Cu o natalitate scăzută, o migrație masivă și un număr mare de decese, România nu are, practic, nicio șansă să scape din scenariul dezastrului demografic: „Se întâmplă aceste lucruri pentru că scăderea naturală provine dintr-o mortalitate mai mare decât natalitatea. Această mortalitate este excesiv de mare, chiar şi în contextul UE, la care se adaugă migraţia externă negativă care s-a menţinut la cote importante în România“, a explicat prof.dr. Vasile Ghețău.

În plus, țara noastră are o speranţă de viaţă la naştere mai mică comparativ cu alte ţări europene. Aceasta se vede în nivelul de trai, în cel cultural, în asistenţa medicală, în alimentaţie, în agresiunea mediului asupra omului. Toate acestea se reflectă în speranţa de viaţă la naştere, a adăugat specialistul în demografie. „Cu o speranţă de viaţă de 72 de ani la bărbaţi şi 79 la femei, România, este la coada clasamentului european, alături de Bulgaria, la 8-9 ani distanţă de media ţărilor dezvoltate. Ce se remarcă în plus la România este că, dacă ne uităm la anii de după 2013, evoluţia speranţei noastre de viaţă la naştere este una stagnantă. Or, atunci când, la o valoare aşa de mică, ai o stagnare, înseamnă că ceva se întâmplă în sănătatea populaţiei, în societate. Sunt factori negativi care lucrează“, a atras atenția profesorul.

Dacă ai răzbit în Vest, nu te mai întorci aici

Potrivit datelor Eurostat, România se află pe primul loc în UE la numărul cetățenilor adulți care au rezidența în alte țări europene, înaintea Poloniei. Majoritatea acestora sunt femei.

Datele Institutului European de Statistică – Eurostat – arată că în anul 2011 numărul românilor cu rezidența în altă țară a Uniunii Europene se ridica la 1,67 de milioane de persoane, și de atunci a tot crescut, ajungând la 2,5 milioane, în 2019.

Iar românii, odată plecați, nu prea mai sunt dispuși să se întoarcă în țară, apreciază, la rândul său, sociologul Alfred Bulai, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative: „A scăzut natalitatea, dar cea mai mare pierdere este dată de emigraţie. Asta înseamnă milioane de români care, teoretic, sunt în România, dar, după mulți ani de stat în Occident, este greu de crezut că se vor mai întoarce. Dacă îţi construieşti relaţii sociale şi găseşti un mod de viaţă acceptabil, e foarte greu să te mai întorci, mai ales dacă ai plecat de undeva dintr-un orăşel mic. Şansele sunt şi mai mici când te căsătoreşti deja acolo şi ai copii. Pentru că facilităţile din Vest referitoare la creşterea copiilor sunt net superioare celor din România. Copilul este, în multe cazuri, cetăţean al ţării respective prin naştere, iar limba devine cea maternă. Plus că, după 20 de ani de stat în Occident, nu prea mai ai la ce să te întorci: rudele, părinţii, prietenii s-ar putea să nici nu mai fie“, conchide universitarul.

Datele Institutului European de Statistică arată că în anul 2100 populația României va scădea cu 6,6 milioane de oameni, față de nivelul pe care îl avem acum, în timp ce populația Franței și a Suediei va fi mai mare cu 2,6, respectiv 3,4 milioane de persoane.