Tudorel Toader, fostul ministru al Justiției și judecător al Curții Constituționale a României între 2006 și 2016, a explicat, pentru Adevărul, de ce Diana Șoșoacă, a cărei candidatură la alegerile prezidențiale din 2024 a fost invalidată de CCR, este nevoită să își accepte situația.

Diana Șoșoacă. ARHIVĂ

Fostul ministru Tudorel Toader a arătat, de asemenea, că nici reclamația candidatului SOS la algerile prezidențiale, în care aceasta se plânge că nu a fost citată la CCR, nu poate fi susținută prin actele de lege.

„Curtea Constituțională a stopat, să spunem astfel, drumul doamnei Șoșoacă înspre Cotroceni. Nu știm cât ar fi mers pe acest drum, dar decizia Curții este definitivă, general obligatorie și fără nicio cale de atac. În toată lumea aceasta și în Constituția României scrie că deciziile sunt definitive și general obligatorii, la toate curțile constituționale. Până în 2003, era posibil ca decizia dată de CCR într-un complet de 3 judecători să poată fi atacată cu recurs la plenul Curții. La revizuirea din 2003 s-a eliminat posibilitatea contestării deciziilor date de completul de trei judecători. La curte nu se citează, nu se ascultă părți și nu se administrează probe”, a declarat fostul judecător la CCR.

Reamintim că, sâmbătă, Diana Șoșoacă, președinta partidului SOS România, a reacționat după ce candidatura sa la Președinția României a fost respinsă.

„Nici măcar nu am fost citată. Este imposibil așa ceva. Nu știu nici măcar cum arată citația, ceea ce înseamnă că s-au încălcat grav toate drepturile procesuale. Solicit românilor să ieșiți în stradă! Așa ceva este inacceptabil. Singurul naționalist care putea să câștige aceste alegeri”, a transmis Diana Șoșoacă, într-un live pe Facebook.

Eurodeputata a afirmat că responsabilitatea pentru această decizie ar aparține unor influențe externe, fără a oferi dovezi clare în susținerea acuzațiilor.

Fostul ministru al Justiției a precizat că Diana Șoșoacă are un segment important de susținători, ceea ce face ca decizia CCR, prin care i-a fost respinsă candidatura, să fie și mai importantă și să aibă impact asupra viitoarelor alegeri pentru Președinția României. Însă există argumente legale perntru care candidatura acesteia putea fi respinsă, atât în Constituția României, cât și în legislația electorală.

„Orice român are dreptul de a fi ales, ne spune articolul 37 din Constituția României. În același timp, demnitățile publice pot fi ocupate în condițiile legii. În articolul 27 din Legea 370/2004, cu modificările ulterioare, referitoare la alegerile prezidențiale, sunt stabilite condițiile de eligibilitate ale unui candidat la demnitatea de președinte al republicii, printre ele fiind și cea a depunerii listei cu cele 200.000 de semnături valide, valabile, exprimate de cetățenii cu drept de vot din România. Prin urmare, așteptăm motivarea deciziei CCR, să vedem dacă nu cumva Curtea se va referi și la neîndeplinirea uneia sau unora dintre acele condiții legale pentru candidatură”, arată Tudorel Toader.

Atașamentul față de statul de drept, luat în discuție

Pe lângă posibilitatea ca Diana Șoșoacă să nu îndeplinească condițiile precizate în legislația electorală, obligatorii pentru a putea candida la alegerile prezidențiale din 2024, Tudorel Toader remarcă și un alt aspect care ar ar fi putut fi luat în considerarare în decizia CCR de admitere a contestației cu privire la candidatura eruoparlamentarei, la alegerile prezidențiale 2024.

„Mai este un reper legislativ în legea fundamentală: Articolul 40, alineatul 2, care se referă la activitatea partidelor și organizațiilor. Textul de lege arată că partidele sau organizațiile care prin scopurile ori prin activitatea lor militează împotriva principiilor statului de drept ori asupra suvernanității, a integrității sau a independenței României sunt neconstituționale. Dar textul de lege se referă la partide și organizații. Curtea nu a analizat constituționalitatea partidului doamnei Șoșoacă. Cred eu că instanța de contencios constituțional a examinat atașamentul doamnei Șoșoacă la valorile statului de drept. Și dacă Curtea a apreciat că lipsește acest atașament la valorile statului de drept, posibil că neconstituționalitatea a constat și în acest aspect”, a precizat fostul ministru Tudorel Toader.

Curtea Constituțională a pronunțat prima decizie în 10 iunie 1992, mai arată fostul judecător CCR, iar de atunci și până în prezent a pronunțat multe decizii de admitere a excepțiilor sau a obiecțiilor.

„Sigur că decizia de admitere creează un precedent dacă se repetă soluția prin prisma acelorași considerente din Constituție. Există un principiu care spune că o soluție legislativă declarată neconstituțională nu poate fi reluată prin alt act normativ. Dacă s-ar ivi o situație similară, Curtea Constituțională se va raporta la această decizie și o va invoca, dacă se va ivi o situație absolut similară, iar criticile vor fi formulate din perspectiva acelorași norme norme constituționale”, declară Tudorel Toader.