România, la fel ca Polonia și alte țări estice, ar avea de ales între axa Washington – Londra și Paris – Berlin, susțin unii experți. Director executiv la titrata universitate Princeton, Nadia Crișan explică, pentru „Adevărul”, ce soluții avem și ce înseamnă o politică externă inteligentă, în avantajul României, dar și al tuturor aliaților.

România trebuie să trateze la fel UE și SUA, consideră Nadia Crișan. FOTO EPA EFE

Numeroși politologi din SUA și Vestul Europei au vorbit în ultimii ani despre formarea a două axe, cumva rivale, care ar diviza într-o măsură mai mare sau mai mică relațiile transatlantice. Este vorba despre o axă Washington – Londra, completată mai nou și de Varșovia, respectiv o axă a celor două mari puteri europene, Franța și Germania.

Relațiile dintre cele două axe ar fi relativ reci, iar SUA, nemulțumite în special de politica antiamericană a Parisului, ar fi ales în ultimii ani să se apropie de Estul Europei, așa numita „noua Europă”. Controversele provocate de celebra declarație a președintelui francez Emanuel Macron, care a vorbit despre faptul că NATO ar fi în moarte cerebrală , dar și scandalul care a aprins Germania, după ce s-a dovedit că americanii au spionat înalți oficiali ai Berlinului , nu au făcut deloc bine relațiilor transatlantice. Și chiar dacă NATO a dat dovadă de unitate și a funcționat după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, aceiași analiști vorbesc despre faptul că SUA ar fi din ce în ce mai distante față de Vestul Europei și tot mai apropiate de Polonia și Țările Baltice, aliații fideli din Est.

Ce avem de făcut

În ce privește România, problema despre care s-a discutat mai mult în șoaptă, la București și nu numai, a fost cărei axe ar trebui să i se alăture țara noastră sau dacă e obligatorie o astfel de alegere.

Fost diplomat de succes în SUA, actualmente director executiv la titrata universitate Princeton, Nadia Crișan crede că e vorba de o falsă problemă. În opinia sa, România poate și trebuie să fie la fel de apropiată de ambele axe și să conlucreze cu toți aliații săi.

„Între America și Europa alegem a treia variantă: ambele, în aceeași măsură. Deci, a treia variantă e ideală”, e sfatul ei.

Nadia Crișan. SURSA FOTO: Sameer Khan, Fotobuddy

Însă discuția e mai largă și mai nuanțată. Avantaje sunt de ambele părți. România are nevoie de relații bune cu Uniunea Europeană, unde Franța și Germania au o influență covârșitoare, inclusiv pentru fondurile europene care pot susține economia țării. Pe de altă parte, Statele Unite ale Americii sunt un garant al securității României, iar relațiile bilaterale sunt mai bune ca oricând.

„În primul rând, România, la fel ca și Polonia este obligată, de fapt, să fie mai apropiată de europeni din perspectivele financiare pe care le are. Nu putem să avem niciun fel de comparație între ajutoarele de care pot beneficia statele europene, mă refer aici în mod particular la nevoile României și ale Poloniei și la alianțele strategice politico-militare pe care le au cu Statele Unite”, spune Nadia Crișan.

Ea consideră că România poate și trebuie să profite la maximum de banii europeni și să strângă relațiile cu Bruxelles-ul. SUA nu vor acorda niciodată un sprijin similar României. În schimb, Washington-ul oferă ceva la fel de prețios României, o relație și un parteneriat strategic extrem de important, mai ales în contextul războiului din Ucraina. În atare situație, Bucureștiul are nevoie de o politică externă inteligentă, complementară.

„În ceea ce privește relația cu europenii, discutăm în mod concret de cifre specifice pe care cele două națiuni le pot avea la dispoziție. Cred că sunt 90 de miliarde de euro pe care Bucureștiul le poate accesa până în 2027 din fonduri europene. Concentrarea va rămâne pe o abordare complementară, respectiv de aliat în UE și sper eu beneficiar maxim al celor 90 de miliarde de euro și de partener de încredere și aliat al Statelor Unite pentru a continua aceste bune relații pe care le avem cu America”, mai spune ea.

Avem relații mai bune ca oricând cu Washingtonul

Însă chiar dacă în prezent România are relații foarte bune cu ambele axe, Nadia Crișan susține că este loc și de mai bine.

„Aici e vorba despre ce înseamnă încrederea. Încrederea pentru România trebuie să însemne ambele paliere! Dacă România poate atrage 10, 11 miliarde de euro pe an de la Bruxelles, aceasta este abordarea de încredere cu Franța, Germania, iar aici România trebuie să demonstreze foarte multe lucruri înainte de a arăta preferințe. Apoi avem cealaltă relație, complementară cu Washingtonul, pe care am început să o construim după ‘89 și care trebuie întărită. E nevoie de multă muncă la Washington”, adaugă ea.

Vestea bună ar fi, spune Nadia Crișan, că România este văzută mai bine ca oricând la Washington, iar relațiile bilaterale româno-americane se află la cel mai înalt nivel. Asta înseamnă și că SUA se va implica nu doar în parteneriatul strategic ci că vor urma și investiții importante în economia României.

„Relațiile bilaterale sunt excelente, iar ele s-au îmbunătățit pe ambele paliere, și economic și strategic. Cred că România este într-o postura bună să atragă partenerii necesari și discuțiile se poartă deosebit de activ. E vorba de discuții la nivelul celor două guverne și cu actori de la masa discuțiilor care pot aduce o mare valoare adăugată. Ne-am obișnuit cu două tipuri de informații: informația că au plecat cei din compania X și așteptăm informația că vin mâine cei din compania Y. Între cele două informații e foarte mult de lucru...”, admite experta.

Avem relații mai bune ca oricând cu Washingtonul

Nadia Crișan a vorbit și despre războiul din Ucraina. Chiar dacă în ultimele luni s-a vorbit despre faptul că Kievul ar putea fi cumva sfătuit să încheie o pace cu Rusia, Nadia Crișan e convinsă că SUA și NATO vor respecta 100% orice decizie a ucrainenilor și nu îi vor presa să se așeze la masa negocierilor. Iar SUA și Uniunea Europeană vor avea misiuni complementare în ce privește susținerea Ucrainei și reconstrucția acestei țări, după încheierea păcii.

„Nu cred că Ucraina va face pace cu orice preț. Zelenski nu a venit la Washington doar pentru că în sondaje americanii au mai puțin interes în războiul din Ucraina astăzi decât aveau la început. A venit pentru că știe foarte bine că nu poate câștiga acest război decât împreună cu americanii, decât susținut de americani și că nu poate reconstrui Ucraina fără ajutorul europenilor”.

Ideea este clară. SUA sprijină cel mai mult efortul de război al Ucrainei, însă Uniunea Europeană se va implica mai mult în reconstrucția țării.

„Deci aici cele două jurisdicții sunt bine definite. Cu americanii câștigăm războiul, cu europenii reconstruim națiunea și țara. Cine este liderul? Azi, în timpul războiului, liderul este America. Într-o altă etapă, când războiul se va încheia într-o formă sau alta și Ucraina își va putea reconstrui țara, liderul va fi Europa. Și atunci vom vedea o America mai reținută, în mod particular în ceea ce privește ajutorul financiar, și o Europa mai activă. Nu este momentul lor azi să fie egali sau în avans față de Biden sau față de Washington”, a încheiat Nadia Crișan.