Un bebeluș de cinci luni a murit de TBC că n-a fost dus la spital de frică. România grav bolnavă așa cum se vede din datele oficiale din anul COVID
Un bebeluș de cinci luni a murit din cauza tuberculozei pentru că părinții nu l-au dus la timp la spital de frica SARS-COV-2 . Știrea ascunde o realitate dură, iar datele oficiale nu sunt deloc încurajatoare. Numărul de cazuri nou diagnosticate de boli cronice, din care face parte si TBC, s-a prăbușit anul trecut prevestind o realitate viitoare sumbră a stării de sănătate a românilor, scrie Hotnews .
Potrivit datelor INSP, anul trecut numărul de noi cazuri diagnosticate de tuberculoză, cancer și diabet a scăzut în medie cu o treime.
Astfel, au fost luate în evidență 6.040 de noi cazuri de TBC față de 9.368 în 2019, scăderea fiind de peste 35%. Bolnavii diagnosticați cu cancer anul trecut a fost cu aproape 20% mai mic decât în anul precedent, respectiv 49.593 față de 59.606. Și în cazul diabetului, scăderea e de aproape 30%. În 2020 au fost diagnosticate 59.919 față de 76.967 cu un an înainte.
Scăderea cazurilor de boli cronice nou diagnosticate este dramatică în contextul în care variațiile din anii trecuți erau de la maximum 5%.
De ce nu ajung românii la doctor
Scăderea numărului de noi cazuri de boli cronice pe care oricine și-ar dori-o nu este însă una reală. Subdiagnosticarea poate avea consecințe dramatice în următorii ani, a avertizat medicul Beatrice Mahler.
Nu sunt motive să ne bucurăm, deoarece nu este vorba despre o scădere reală a numărului de cazuri, ci despre o subdiagnosticare ce poate avea consecințe dramatice în următorii ani, a avertizat medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, cel mai mare spital de boli pulmonare din România, de Ziua Mondială de luptă împotriva Tuberculozei.
Una din explicații, a spus ea, a fost frica de diagnostic a infecţiei cu SARS-COV-2.
O altă explicație este că pandemia a avut un impact considerabil asupra accesului la servicii medicale și asupra calității acestor servicii. Efectul va duce la deteriorarea stării de sănătate a bolnavilor cronici și la creșterea presiunii asupra unui sistem medical deja suprasolicitat, se arată într-o analiză a Observatorului Român de Sănătate.
Numărul internărilor la nivel național s-a prăbușit dramatic începând cu aprilie 2020, când s-au înregistrat cu 70% mai puține spitalizări decât în perioada similară a anului anterior. Scăderea s-a mai redus în perioada iunie – august 2020, dar rămâne înjumătățită față de anul precedent.
Institutul Matei Balș (spital COVID fază I) și Spitalul Colentina (spital suport COVID), ambele din București, se numără printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile (- 90%) a numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.
Spitalele non-COVID înregistrează și ele reduceri majore ale activității: scăderi între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici, între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj și între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași, arată sursa citată.
Institutul Matei Balș (spital COVID fază I) și Spitalul Colentina (spital suport COVID), ambele din București, se numără printre cele mai afectate spitale publice, cu reduceri considerabile (- 90%) a numărului de internări în perioada martie – august 2020, față de perioada similară a anului anterior.
Spitalele non-COVID înregistrează și ele reduceri majore ale activității: scăderi între -35% și -79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care înregistrează reduceri semnificative inclusiv în numărul intervențiilor chirurgicale pentru pacienții oncologici, între -21% și -68% pentru Spitalul Județean de Urgență Cluj și între -56% și -79% pentru Spitalul Județean de Urgență Iași, arată sursa citată.
