Un articol care vă va INDIGNA! Dezvăluiri incredibile despre niște procurori de la DNA Constanța!
Un articol care vă va indigna! Dezvăluiri incredibile despre niște procurori de la DNA Constanța! In dosarul care a stat 8 ani la DNA Constanta si care a fost inchis cu NUP pentru ca "faptele nu exista" era cercetat pentru abuz in serviciu Gheorghe Moldoveanu, directorul CN APM care a inchiriat Portul Turistic Tomis in schimbul unei redevente lunare modice: 2605 euro/luna desi un restaurant care inchiriaza spatiu acolo plateste intre12.000 si 24.000 de euro pe luna. Contractul a fost incheiat in 2004 pe o perioada de 17 ani si a ajuns la Valentin Gheorghe Ionescu, un apropiat al grupului Radu Mazare-Nicusor Constantinescu-Sorin Strutinsky care este si inculpat in dosarul "Retrocedarilor". Publicatia Infosud-est a refacut povestea unui dosar care ridica semne de intrebare in legatura cu protectia de care pare sa se fi bucurat unele afaceri de la Constanta.
Dosarul inchirierii Portului Turistic Tomis a ajuns la DNA Constanta in noiembrie 2005 si a fost tinut 6 ani fara sa fie solutionat de Ioana Tene care era si seful DNA Constanta. Dupa ce aceasta s-a pensionat, dosarul a fost preluat de procurorul-sef interimar Beatrice Sisman care, dupa alti 2 ani, a dispus neinceperea urmaririi penale. La scurt timp dupa solutia procurorului DNA, faptele sesizate in dosar de politistii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Constanta s-au prescris. Nicolae Dan Tivilichi, actualul director al CN APM, proprietarul Portului Turistic Tomis, ne-a declarat ca redeventa este foarte mica, fapt pentru care contractul de inchiriere a Portului Tomis este in revizuire. Pe suprafata concesionata functioneaza mai multe restaurante si cafenele ale caror chirii sunt cuprinse intre 12.000 si 24.000 euro.
Faptele prezentate de Infosud-est .
•În 17 decembrie 2004, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA a închiriat două hectare din Portul Turistic Tomis pentru doar 2605 euro/lună, adică 0,13 euro/mp. Contractul a fost încheiat pe o perioadă de 17 ani și a ajuns la un apropiat al grupului Radu Mazăre-Nicușor Constantinescu-Sorin Strutinsky, care este și inculpat în dosarul „Retrocedărilor”.
•Inspectoratul de Poliție Județean Constanța a deschis un dosar penal pe numele lui Gheorghe Moldoveanu, directorul CN APM în momentul tranzacției, pentru abuz în serviciu și subevaluarea imobilului închiriat. În noiembrie 2005, speța a ajuns pe masa procurorilor DNA Constanța.
•Aici, dosarul a fost uitat într-un sertar timp de 6 ani de zile chiar de șefa DNA Constanța de la acea vreme, Ioana Țene. Ulterior pensionării acesteia, dosarul închirierii Portului Tomis a ajuns la noul șef al instituției care, după alți 2 ani, a dispus neînceperea urmăririi penale. La scurt timp după NUP, faptele sesizate inițial de polițiștii Serviciului de Investigare a Fraudelor s-au prescris.
•Înainte să preia dosarul Portului Tomis, Țene era procuror al PNA București. Într-unul dintre cele mai controversate dosare de corupție din 2005, Țene i-a dat NUP lui Marian Oprișan. Un an mai târziu, Țene a fost promovată șef la DNA Constanța, la propunerea lui Daniel Morar, șeful instituției Anticorupție la acea vreme.
•Nicolae Dan Țivilichi, actualul director al CN APM, ne-a declarat că redevența este foarte mică, fapt pentru care contractul de închiriere a Portului Tomis este în revizuire. Contractul de închiriere mai este în vigoare patru ani, dar poate fi reînnoit oricând la cererea chiriașului. Pe suprafața concesionată funcționează mai multe restaurante și cafenele ale căror chirii sunt cuprinse între 12.000 și 24.000 euro pe an.
Fostul șef al DNA Constanța a ținut dosarul în sertar până s-a pensionat. Ulterior, a fost preluat de un alt șef al DNA, care a dat NUP
Dosarul deschis de polițiștii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Constanța a ajuns inițial pe masa procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța. A doua zi, în 29 noiembrie 2005, magistrații și-au declinat competența și au trimis dosarul spre soluționare la DNA Constanța.
La acea vreme, DNA începea o tranziție anevoioasă, de la garda veche a procurorilor școliți pe vremea comunismului și care și-au concentrat aproape întreaga activitate postdecembristă sub mandatele lui Ion Iliescu, la garda procurorilor tineri și reforma Justiției. La Constanța, până în anul 2011, tranziția a însemnat și instabilitate la nivelul conducerii DNA, serviciul teritorial schimbând trei șefi în șase ani.
Până în octombrie 2005, PNA Constanța a fost condus de Ioan Oțel, un procuror care s-a remarcat prin declarațiile calde și încurajatoare la adresa lui Radu Mazăre, atunci când fostul primar a călcat pentru prima oară pragul instituției Anticorupție: „Eu trebuie să văd dacă în realitate există ceva și cel mai adesea constat că nu. Și dacă cineva a fost la PNA, ce? Poate să vină oricine, să primească chiar și felicitări!”, declara șeful PNA Constanța în anul 2005, cu puțin timp înainte să iasă la pensie.
În 28 octombrie 2005, șefia DNA Constanța a fost preluată pentru o scurtă perioadă de un tânăr procuror, Florin Tîrnăcop, care, la învestirea în funcție, a declarat pentru presa locală că instituția sa avea în lucru 20 de dosare, o cifră absolut nesemnificativă comparativ cu numărul de dosare înregistrate astăzi la aceeași instituție.
În mandatul lui Tîrnăcop dosarul închirierii Portului Turistic Tomis ajunge la DNA Constanța și este preluat de Ioana Țene, un procuror aproape de vârsta pensionării. Ioana Țene îl înlocuiește pe Florin Tîrnăcop la șefia DNA Constanța în septembrie 2006 și ocupă funcția de conducere până în noiembrie 2010, când se pensionează.
În tot acest timp, în perioada 2005-2010, dosarul închirierii Portului Tomis a fost uitat într-unul dintre sertarele instituției, fără să fie soluționat de fosta șefă DNA. După pensionarea acesteia, dosarul a ajuns la Beatrice Șișman, pe care Daniel Morar a delegat-o procuror șef la DNA Constanța în 9 noiembrie 2010. În mai 2011, Beatrice Șișman a susținut un concurs pentru obținerea unui mandat de conducere de 3 ani, dar a fost respinsă de CSM în urma interviului.
După aproape trei ani de cercetări, în 14 februarie 2013, procurorul Beatrice Șișman a închis dosarul închirierii Portului Turistic Tomis și a dispus neînceperea urmăririi penale, întrucât „faptele nu există”. Una dintre faptele pentru care procurorul a dat NUP a fost stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând statului.
Beatrice Șișman a cerut să plece din DNA în decembrie 2014. Odată cu aceasta a mai părăsit DNA Constanța și colega sa, procurorul Mihaela Scăețeanu, al cărei soț era consilierul juridic al SC Habitat și Ambient SA București, firmă inculpată în dosarul „Retrocedărilor“ și deținută de Valentin Ionescu – cel care concesionase și Portul Turistic Tomis prin SC Sisteme Internaționale de Afaceri SA București.
Contactată telefonic, Beatrice Șișman ne-a declarat că nu își amintește speța din 2013, dar este convinsă că nu a avut dosarul timp de 8 ani, ci că l-a preluat de la fosta ei șefă, Ioana Țene:
„Nici nu-mi mai amintesc exact și, oricum, n-aș putea să dau relații despre dosar pentru că nu mai lucrez acolo (în cadrul DNA, n.red.). Din câte țin minte, l-am preluat după ce a plecat șefa, după ce a ieșit la pensie, la începutul lui 2011. Oricum, dosarul n-a fost la mine din 2005 în niciun caz. Sunt sigură”.
Ioana Țene a murit în 27 noiembrie 2015.
Am cerut un punct de vedere de la structura centrală a DNA și am întrebat cum este posibil ca un dosar instrumentat de procurorii Anticorupție să se afle în lucru aproape un deceniu până la dispunerea unei soluții? Am întrebat, de asemenea, dacă mai există și alte dosare înregistrate la Direcția Națională Anticorupție a căror instrumentare durează de un deceniu sau mai mult. La această întrebare nu ni s-a răspuns și am fost îndrumați către Consiliul Superior al Magistraturii, instituție care controlează și evaluează activitatea procurorilor:
„În situaţia în care anumite persoane consideră că pe parcursul urmăririi penale sau la administrarea probaţiunii s-au săvârşit abateri/ încălcări ale dispoziţiilor legale, au posibilitatea de a formula plângeri sau după caz de a recurge la căi de atac împotriva soluţiilor. În mod periodic, CSM efectuează controale asupra instituţiei de parchet, iar între aspectele evaluate se numără şi vechimea dosarelor aflate în anchetă penală. Pentru orice detalii în acest sens vă sugerăm să vă adresaţi CSM”, a fost răspunsul Biroului de Informare și Relații Publice al Direcției Naționale Anticorupție.
Punctul de vedere al CSM nu a sosit până la publicarea materialului.
Ioana Țene i-a dat NUP șefului CJ Vrancea, Marian Oprișan, în anul 2005
În anul 2005, mai multe ziare și portaluri de știri au semnalat faptul că Ioana Țene, procuror PNA București la acea vreme, a dispus neînceperea urmăririi penale într-un dosar deschis pe numele lui Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean Vrancea. Jurnalistul Mihai Boicu de la portalul de știri 9am.ro scria în 20 iunie 2005: „Procurorul Ioana Țene, de la PNA București, a dispus neînceperea urmăririi penale a lui Marian Oprișan, președintele CJ Vrancea, pentru fapte de corupție, deși a constatat că acesta a cheltuit resurse însemnate ale județului în scopuri personale sau ale apropiaților săi. Pentru sejurul în Italia al mamei și fiicei sale, cu o mașină și cheltuieli din bani publici, a fost găsit responsabil șoferul Consiliului Județean. Iar deturnarea banilor datorați bugetului către ziarele prietene a fost considerată o faptă nedemnă de PNA și trimisă chiar procurorilor din bârlogul lui Oprișan. O ordonanță a Parchetului Național Anticorupție arată cu câtă măiestrie se poate transforma un procuror, atunci când vrea, în avocatul celui pe care e chemat să-l ancheteze, atunci când acesta din urmă se numește Marian Oprișan”.
Un an mai târziu, Ioana Țene a fost promovată șef al DNA Constanța la propunerea lui Daniel Morar, șeful instituției Anticorupție la acea vreme.
În 2005, Ministerul Transporturilor și Curtea de Conturi au spus că nu există prejudiciu
În anul 2005, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului a efectuat un control la CN APM în timpul căruia a fost evaluat și contractul de închiriere al Portului Turistic Tomis. Deși contractul făcea obiectul unui dosar penal, iar suma cu care fuseseră închiriate două hectare din Portul Turistic era echivalentă cu redevența pentru un spațiu comercial de 200 mp, corpul de control al MTCT a constatat exclusiv existența unor abateri procedurale. În raportul întocmit, reprezentanții ministerului au stabilit că, din punctul lor de vedere, nu s-au înregistrat prejudicii și că o eventuală pagubă poate fi calculată doar de reprezentanții CN APM, adică cei care au stabilit redevența și au semnat contractul.
De subliniat ar fi că, în perioada 2002-2004, CN APM a externalizat mai multe servicii către firmele unor apropiați ai lui Miron Mitrea, ministru al Transportului în acea perioadă.
Și Curtea de Conturi a efectuat un control la CN APM în noiembrie 2005. În urma evaluării, prin procesul verbal de constatare nr. 27172 din data de 04.11.2005, controlorii financiari au stabilit, în asentimentul corpului de control al ministerului, că nu există prejudicii în urma închirierii Portului Turistic Tomis.
Doar că zece ani mai târziu, inspectorii Curții de Conturi au contrazis raportul întocmit de colegii lor în anul 2005 și au subliniat valoarea mică a contractului de închiriere: „Prețul contractului nu a fost fundamentat economic luând în considerare obiectul Contractului și potențialul economic al zonei, valoarea acestuia fiind impusă prin Documentația Licitației la o valoare foarte mică. Datele cuprinse în situația privind veniturile și cheltuielile contractului în perioada 2004-2014 reflectă pierderile financiare ale contractului”, se arată în raportul Curții de Conturi din anul 2015.
Senatorul Mircea Banias, fost director al CN APM, a crescut redevența de la 2605 la 3220 euro/lună
Senatorul constănțean Mircea Banias i-a luat locul lui Gheorghe Moldoveanu, cel care a semnat contractul păgubos, în martie 2005. Banias a fost directorul CN APM până în aprilie 2007. După ce a fost învestit în funcție, Banias a cerut un audit al activității Portului Constanța, iar în urma evaluării s-au constatat mai multe nereguli. Una dintre acestea făcea referire la contractul închirierii Portului Turistic Tomis. Mircea Banias a cerut mărirea redevenței de la 2605 euro/lună, la 3220 euro/lună. Contactat telefonic, fostul director al CN APM ne-a confirmat că redevența primită de la chiriașul Portului Turistic Tomis era foarte mică și că a dispus creșterea valorii acesteia în limita pragului admis de lege, însă nu a dorit să facă și alte declarații pe marginea acestui subiect.
Mihai Lupu, președintele comisiei parlamentare care a anchetat contractul închirierii Portului Turistic Tomis: „Terenul a fost subevaluat, redevențele plătite erau modice. Ministerul Transporturilor trebuia să ia măsuri”
Fostul deputat de Constanța Mihai Lupu a fost președintele comisiei parlamentare care a anchetat activitatea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime în anul 2015. Concluziile raportului comisiei au scos la iveală un management dezastruos al Portului Constanța, iar printre contractele anchetate de comisia parlamentară s-a regăsit și cel al închirierii Portului Turistic Tomis:
„Noi am considerat că terenul închiriat de CN APM a fost subevaluat. În comisia parlamentară care a anchetat și contractul închirierii Portului Turistic Tomis am ajuns la concluzia că redevențele plătite de chiriaș sunt modice. Cel care avea obligația să facă demersuri mai departe către instituțiile statului și să sesizeze acest aspect era Ministerul Transporturilor”.
Nicolae Dan Țivilichi, directorul CN APM din septembrie 2016: „Redevența este foarte mică. Suntem în curs de revizuire a contractului”
L-am contactat telefonic pe Nicolae Dan Țivilichi, directorul CN APM începând cu septembrie 2016, și l-am întrebat dacă s-a gândit să corecteze contractul prin care întreg Portul Turistic Tomis a fost închiriat cu 2605 euro/lună. Țivilichi ne-a spus că redevența încasată de CN APM de la chiriaș este foarte mică și că, în acest moment, contractul este în revizuire:
„Da, sunt de acord cu dumneavoastră că redevența este foarte mică. Contractul este în curs de revizuire. Nu vă pot da alte detalii”.
Cine este Valentin Gheorghe Ionescu, legătura cu Adrian Năstase și dosarul „Retrocedărilor”
Societatea Sisteme Internaționale de Afaceri SA București a fost înființată în anul 2003 de Valentin Gheorghe Ionescu, fost coleg de facultate și apropiat de Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Sorin Strutinsky.
Un an mai târziu, în anul 2004, societatea care avea doar doi angajați câștigă contractul de închiriere a Portului Turistic Tomis, în urma a două licitații la care nu s-a mai prezentat niciun ofertant. Chiria stabilită pentru cele două hectare din port a fost mai degrabă simbolică: 2605 euro/lunar.
În același an 2004, Valentin Gheorghe Ionescu primește, printr-o altă firmă pe care o deține – SC Habitat și Ambient SA, jumătate din terenurile retrocedate de Primăria Constanța în Portul Turistic Tomis și evaluate tot la prețuri modice (între 20-100 euro/mp).
Ionescu a ajuns inculpat în dosarul „Retrocedărilor“ și a fost trimis în judecată în anul 2008, alături de Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și alți 36 de inculpați.
În prezent, SC Sisteme Internaționale de Afaceri SA este deținută de Valentin Gheorghe Ionescu și offshore-ul cipriot Masterjob Ltd., iar procurorii DNA susțin că SIA a reprezentat instrumentul prin care Sorin Strutinsky ar fi încasat ilegal comisioane de la investitori. După câștigarea contractului de închiriere a Portului Tomis, SIA a subînchiriat bunul către SC Tomis Marina Management SRL (deținută de SIA, SC Euromarina SA și cetățeanul turc Seref Surmen).
Valentin Gheorghe Ionescu este acționar și în SC Millenium Global Development SRL – societate care este asociată în SC Stop SRL. Administratorul SC Stop SRL, Costică Zelcă, a fost condamnat la 5 ani cu executare (primă instanță) pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul în care Nicușor Constantinescu a fost condamnat la 15 ani cu executare (primă instanță). Tot SC Millenium Global Development SRL este acționar principal al firmei Holland Development Group – inculpată la rândul său în dosarul „Retrocedărilor” pentru că ar fi primit ilegal 5 hectare din Parcul Tăbăcăriei.
Prima sentință în dosarul Retrocedărilor, trimis în judecată în anul 2008, ar trebui să vină în 19 mai 2017. După 9 ani de judecată, 106 termene și trei amânări ale sentinței.
Alături de Mazăre, Constantinescu și Strutinsky, Valentin Gheorghe Ionescu a fost fondator al ziarului „Contrast”, predecesorul cotidianului constănțean „Telegraf”. În anul 2001 a renunțat la presă și a inițiat programul „Fabricat în România”, derulat prin Asociația pentru Promovarea Produselor și Serviciilor – România, asociație deținută de Ionescu și a cărui președinte onorific a fost desemnat fostul premier Adrian Năstase. Proiectul prevedea colectarea unei taxe de la oamenii de afaceri în schimbul promovării produselor acestora și a brandurilor românești. La scurt timp, programul a dat faliment. Valentin Gheorghe Ionescu s-a reorientat rapid și a identificat la timp potențialul economic al Portului Turistic Tomis.
Ce făcea DNA Constanța în timp ce dosarul închirierii Portului Turistic Tomis stătea în sertar? Bilanțul activității în perioada 2005-2013
În perioada în care dosarul închirierii Portului Turistic Tomis a ajuns pe masa procurorilor DNA, rezultatele activității acestora erau jenante. Datele statistice privind activitatea DNA arată că în anul 2005, cei 4 procurori de la ST Constanța au întocmit doar 4 rechizitorii privind 10 inculpați.
Un an mai târziu, în 2006, procurorii au reușit „performanța” de a trimite în judecată doar un rechizitoriu privind un singur inculpat. Evident, ST Constanța a bifat cu această ocazie cea mai slabă activitate la nivel național.
Referitor la activitatea ST Constanța, bilanțul DNA din anul 2007 arată că activitatea procurorilor „a înregistrat o îmbunătățire a activității”. De la un rechizitoriu la patru: „De asemenea, Serviciul teritorial Constanţa a înregistrat o îmbunătăţire a activităţii. Dacă în precedentul raport se remarca negativ prin emiterea unui singur rechizitoriu cu un inculpat, anul 2007 a marcat creşteri în activitate, fiind soluţionate cu trimitere în judecată un număr de 4 cauze cu 11 inculpaţi”.
În 2008, aceiași procurori au reușit să întocmească 5 rechizitorii, în 2009 – 8 rechizitorii, iar în 2010 – 9 rechizitorii.
Din anul 2011, activitatea ST Constanța înregistrează o creștere semnificativă și de pe ultimele locuri la nivel național urcă pe locul 4 (exceptând structura centrală), cu 11 rechizitorii privind 30 de inculpați, dintre care 6 arestați preventiv. În anul 2012, Constanța ocupă locul 3 pe țară, cu 12 rechizitorii.
În anul 2013 se înregistrează un record al activității procurorilor constănțeni, care pun ST Constanța pe primul loc la nivel național, după structura centrală, cu 23 de rechizitorii privind 57 de inculpați și 7 arestați preventiv. DNA Constanța își păstrează poziția de lider și în anul 2014, cu 30 de rechizitorii privind 114 inculpați și 17 arestați preventiv. 2014 este și anul în care procurorii DNA Constanța îl arestează preventiv pe Nicușor Constantinescu și îi deschid dosar penal lui Radu Mazăre pentru vânzarea unor terenuri din Mamaia.
În ultimii trei ani, activitatea DNA Constanța a vizat administrația publică, instituțiile deconcentrate, mediul academic, spitalele, Arhiepiscopia Tomisului și Portul Constanța. Tot Constanța a înregistrat și o serie de condamnări record în primă instanță: Nicușor Constantinescu – 15 ani, Dănuț Căpățână (fost manager al Spitalului Județean Constanța) – 13,4 ani, Avraham Morgenstern (afacerist apropiat de Radu Mazăre) – 12 ani.
Însă până în 2011, perioadă în care dosarul închirierii Portului Turistic Tomis a fost ținut în sertar, activitatea procurorilor DNA a fost atât de slabă încât, la un moment dat, au apărut inclusiv zvonuri și glume referitoare la desființarea serviciului teritorial de la Constanța.
