Un astronaut american şi doi cosmonauţi ruşi vor zbura împreună miercuri spre Staţia Spaţială Internaţională (ISS), o misiune considerată un semnal rar de cooperare între cele două ţări în contextul tensiunilor cauzate de războiul din Ucraina, informează AFP.

Frank Rubio de la NASA şi Serghei Prokopiev şi Dmitri Petelin de la agenţia spaţială rusă Roscosmos se vor îmbarca într-o capsulă Soiuz ce va fi lansată de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan miercuri, la ora 13:45 GMT.

Frank Rubio este primul astronaut american care va zbura spre ISS la bordul unei rachete ruseşti după intrarea trupelor militare ruse în Ucraina pe 24 februarie.

Ţările occidentale au adoptat o serie de sancţiuni fără precedent împotriva autorităţilor de la Moscova şi relaţiile dintre occidentali şi Rusia, deja tensionate din 2014, au coborât la un nivel minim. Industria spaţială a fost şi ea vizată de sancţiuni, însă spaţiul a rămas totuşi un domeniu de cooperare între Rusia şi Statele Unite.

După zborul de miercuri, Anna Kikina, sigura cosmonaută rusă aflată în activitate, urmează să ajungă pentru prima dată la bordul laboratorului orbital la începutul lunii octombrie cu ajutorul unei capsule Crew Dragon a companiei americane SpaceX.

Ea va deveni cea de-a cincea cosmonaută profesionistă rusă care va ajunge pe laboratorul orbital şi, totodată, prima femeie care va zbura spre ISS la bordul unui vehicul fabricat de compania miliardarului Elon Musk.

Cu ocazia acestor două zboruri programate, astronauţii şi cosmonauţii din cele două ţări, în special cei care vor zbura pe orbită, au preferat să se ţină la distanţă faţă de tensiunile generate de războiul din Ucraina.

Staţia Spaţială Internaţională, rodul cooperării dintre Statele Unite, Canada, Japonia, Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi Rusia, este împărţită în două segmente: unul american şi unul rusesc.

Rusia va părăsi ISS

ISS depinde în prezent de un sistem de propulsie rusesc pentru a se menţine pe orbită, la aproximativ 400 de kilometri deasupra nivelului mării de pe Terra, în timp ce segmentul american gestionează electricitatea şi sistemele de susţinere a vieţii.

Tensiunile din domeniul spaţial s-au accentuat după ce Washingtonul a anunţat o serie de sancţiuni împotriva industriei aerospaţiale ruse, ceea ce a declanşat o serie de avertizări din partea fostului director al Roscosmos, Dmitri Rogozin, care este şi un susţinător înfocat al intervenţiei militare din Ucraina.

Succesorul lui Dmitri Rogozin, numit recent în această funcţie, Iuri Borisov, a confirmat apoi decizia Rusiei de a părăsi ISS după anul 2024 pentru a-şi dezvolta o staţie orbitală proprie. El nu a fixat deocamdată o dată pentru retragerea Rusiei din acest proiect spaţial internaţional.

NASA a afirmat că decizia Rusiei reprezintă „o evoluţie nefericită", care va influenţa negativ cercetările ştiinţifice realizate la bordul ISS.

Potrivit experţilor din domeniul spaţial, Moscova ar putea avea nevoie de peste 10 ani pentru a construi o nouă staţie orbitală, iar industria spaţială rusă, un sector care reprezintă un subiect de mândrie naţională în această ţară încă din epoca fostei Uniuni Sovietice, nu va putea să se dezvolte în contextul sancţiunilor severe.

ISS a fost lansată în 1998 într-un moment de speranţă în ceea ce priveşte cooperarea dintre Statele Unite şi Rusia.

În epoca sovietică, programul spaţial era înfloritor, obţinând mai multe succese majore, precum trimiterea primului om în spaţiu în 1961, Iuri Gagarin, şi lansarea primului satelit pe orbită, Sputnik, patru ani mai târziu.v

În schimb, Roscosmos a suferit în ultimii ani o serie de eşecuri stânjenitoare, fiind afectată de scandaluri de corupţie şi de defectarea mai multor sateliţi şi vehicule spaţiale.

Rusia a pierdut totodată monopolul pe care îl deţinea de mai mulţi ani în privinţa zborurilor cu echipaje umane spre ISS după succesele repurtate de SpaceX, ceea ce se traduce printr-o pierdere de venituri de mai multe milioane de dolari.