Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.

Analistul Hari Bucur-Marcu susține că atenția Kremlinului nu este o surpriză, cu atât mai mult cu cât Putin însuși a afirmat în repetate rânduri că Rusia și Occidentul se află în război, chiar dacă nu e unul convențional. Dincolo de proximitatea geografică și de faptul că România și Rusia se află în tabere diferite, agenții de influență și spionii ruși sunt extrem de activi pe mai multe planuri. Ultimul caz, cel al diplomatului rus expulzat din România, reprezintă doar vârful aisbergului.

Un diplomat din cadrul Ambasadei Rusiei la București a fost expulzat , vineri, 24 mai. Conform unui comunicat remis de Ministerul de Externe, diplomatul din cadrul Ambasadei Federației Ruse la București a fost acuzat de activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice. Acest lucru ar însemna, printre cuvintele și termenii diplomatici, că acesta ar fi desfășurat activități de spionaj pe teritoriul României. Oficial, însă, nu au fost oferite alte detalii, nici privind identitatea diplomatului și nici legate de activitatea acestuia.

Război hibrid și război diplomatic

Nu este însă primul caz de acest fel. România a expulzat în ultimii trei ani și alți diplomați ruși. De altfel, în ultimii ani, sute de diplomați ruși au fost expulzați din țările NATO, iar Moscova a răspuns de fiecare dată la fel.

Rusia a reacționat imediat. Moscova va răspunde Bucureştiului la expulzarea unui angajat al ambasadei Rusiei din România, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, potrivit Agerpres, care citează media de stat ruse, între care Rossiiskaia Gazeta, Izvestia şi RBC, surse care la rândul lor citează agenţia oficială de presă RIA Novosti.

Aparent, aceste acțiuni s-au întețit în ultimii ani. Însă experții știu că, de fapt, serviciile de intelligence ale Federației Ruse erau la fel de active și înainte de 24 februarie 2022, momentul invadării Ucrainei.

„Nu e o surpriză”

Pentru analistul Hari Bucur-Marcu, nimic din toate acestea, precum nici ultimul caz de spionaj nu reprezintă o surpriză. La fel cum nici faptul că România este una dintre țintele spionajului rusesc. Evident, poziționarea României în NATO, dar și poziționarea geografică și ajutorul acordat Ucrainei explică în mare măsură aceasta. Hari Bucur-Marcu confirmă, dar are o privire mai complexă asupra acestui lucru, pe care o împărtășește, într-o analiză pentru „Adevărul”. Expert în securitate recunoscut la nivel internațional, el a fost decorat pentru recunoașterea contribuției sale la integrarea României în NATO și este azi unul dintre cei mai apreciați analiști în domenii ce țin de geopolitică.

„Ditamai președintele Rusiei, Vladimir Putin, ne-o spune deschis și a declarat de nenumărate ori, și în contextul Consiliului de Securitate, și pe Starea Națiunii, dar și cu alte prilejuri, că ei sunt în război cu noi. Adică ei o spun direct că sunt în război cu noi, iar noi ne mai și mirăm că ne spionează?”, spune Marcu.

El amintește că există acțiuni de spionaj chiar și între aliați. Printre cele mai cunoscute cazuri este cel în care Agenția Națională de Securitate (NSA) din Statele Unite ale Americii a spionat lideri politici din Europa, inclusiv pe cancelarul german Angela Merkel, în anii 2012 - 2014, cu ajutorul serviciului danez de informații. Cazul a făcut vâlvă atunci, însă ulterior, după o perioadă de răcire a relațiilor, serviciile țărilor europene au trecut peste acest lucru și și-au continuat colaborare cu cele din Statele Unite.

În spatele acțiunii s-ar afla „altceva”

În opinia lui Hari Bucur-Marcu, în spatele ultimului scandal diplomatic dintre România și Rusia s-ar afla și „altceva”. Un „altceva” asupra căruia s-ar putea face doar speculații, dar care, de regulă, rămâne ca informație secretă, în niciun caz nu este făcută public. Iar dacă există uneori și cazuri în care se întâmplă ca anumite elemente să fie făcute publice, cu siguranță acestea reprezintă doar vârful aisbergului. Așa că nu este întâmplător faptul că, în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe nu au fost oferite detalii, ci doar câteva elemente de unde se pot trage câteva concluzii, însă nu lămuresc în detaliu cazul.

„Se spionează și aliații între ei, așa că nu e asta o surpriză, o problemă. De câte ori apare o astfel de știre, înseamnă că e altceva în spate. În momentul în care anunță public, de exemplu cei de la servicii, că au prins un spion în România, ei au alte intenții decât cea de a crea o stare de spirit în rândul populației sau panică pentru că suntem spionați. Sigur că da, clar suntem spionați și spionăm la rândul nostru. Vă dați seama că toți ofițerii diplomați au și misiuni de spionaj, mai mult sau mai puțin, într-un anumit fel. Iar când devin periculoși, ei sunt expulzați, dar de obicei aici intervine reciprocitatea”, explică el.

Cum se procedează cu spionii ruși

Mai mult, el spune că, de regulă, în astfel de cazuri, spionii nu sunt deconspirați, ci serviciile de contraspionaj intră pe „fir” și încearcă să se folosească de ei, alimentându-i cu informații false.

„În general spionii simpli nu se deconspiră. Dacă ești în serviciul de contraspionaj și afli că x te spionează, îl lași să o facă și îl alimentezi cu informații false, nu îl trimiți acasă, să îl deconspiri”, adaugă expertul.

Așa au procedat ucrainenii înaintea invaziei ruse din 24 februarie 2022. Spionii ruși nu au fost deconspirați, ci au fost lăsați să acționeze în voie, dar supravgheați de serviciile de contraspionaj ale Kievului, care le-au furnizat informații false. Pe baza acestor informații, rușii au pus la punct un plan de invadare a Ucrainei. Doar că, bazându-se pe aceste informații eronate, rușii nu numai că nu au reușit să decapiteze conducerea de la Kiev și să preia controlul, ci au fost respinși. Iar luptele care ar fi trebuit, conform planului rușilor, să dureze câteva ore sau cel mult o zi sau două, continuă și azi, în al treilea an.

În opinia lui Hari Bucur-Marcu, este dificil pentru orice spion rus, și nu numai, să se infiltreze la nivel înalt în România, pentru a obține informații vitale. Asta nu înseamnă însă că este și imposibil.

Fațetele spionajului rusesc în România

„La fel de adevărat e și că acest spionaj are mai multe fațete. În general, spionul, adică agentul de informații străin, caută să obțină informații în funcție de ceea ce i se cere. Unii iau informațiile din presă, alteori din discuții informale, dar rar se întâmplă să pătrundă undeva sus și să obțină informații esențiale, strict secrete”, completează el.

Cele mai prețioase informații pe care un spion le-ar putea obține despre altă țară țin de vulnerabilitățile sistemului de apărare. Evident, există și alte feluri de spionaj, inclusiv cel civil. Iar cazurile de spionaj comercial și tehnologic sunt de departe cele mai multe.

„Sigur, există și astfel de cazuri când se realizează această penetrare, dar de obicei se fac cu scopul de a vedea gradul de vulnerabilitate al sistemului de apărare. Problema cea mai gravă este însă atunci când aceste servicii de spionaj au operații pe teritoriul țării-țintă. Operații care nu sunt de spionaj propriu-zis cât operații de asasinat politic și care ajung la adevăratul război hibrid. Acelea sunt lucrurile cu adevărat serioase”, avertizează Hari Bucur-Marcu.

Evident, Federația Rusă și-ar dori toate acestea, însă deocamdată nu a reușit o asemenea penetrare în România și este puțin probabil să reușească.

Cazul ultimului diplomat rus expulzat din România

Ministerul Afacerilor Externe a informat, vineri, 24 mai, că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a unui diplomat rus. Potrivit Ministerului de Externe, displomatuil din cadrul Ambasadei Federației Ruse la București este acuzat pentru activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice.

„Aceste elemente au fost comunicate părții ruse astăzi, 24 mai 2024, în cursul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu, a însărcinatului cu afaceri a.i. al Federației Ruse la București”, conform Ministerului Afacerilor Externe.

Se pare că acest caz are legătură cu românul arestat pentru trădare în favoarea Rusiei. Acesta ar fi furnizat informații din domeniul apărării unor diplomați ruși. Este vorba despre Dorin Alexandru Piscan , care a fost oficial acuzat că a desfășurat activități de spionaj în beneficiul Federației Ruse, vizând obiective militare românești și NATO

Conform probelor administrate, încă din 2022, inculpatul a supravegheat și a colectat informații militare sensibile, inclusiv fotografii ale tehnicii militare de luptă și ale deplasărilor de personal în zona de graniță cu Ucraina, în apropierea municipiului Tulcea. Aceste informații au fost transmise ulterior către diplomați din cadrul Ambasadei Federației Ruse la București.

Curtea de Apel București a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile. Activitățile judiciare au fost desfășurate cu colaborarea ofițerilor de poliție judiciară din DIICOT – Structura Centrală, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate și structurile subordonate.

Operațiunea a beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informații, Direcției Generale de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale și jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei „Vlad Țepeș”. Suportul tehnic și de criminalistică a fost asigurat de Serviciul Tehnic și de Criminalistică al DIICOT și Direcția Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR).

Cine este Hari Bucur-Marcu

Hari Bucur-Marcu are reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO, precum și reformei sectorului de securitate.

El are și o experiență mai mult decât îndelungată la cel mai înalt nivel. La nivel internațional, el a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF). La nivel național, Hari Bucur-Marcu e consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, iar în decursul timpului a fost coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO , dar a mai avut și alte funcții în Armata României.

A organizat cursuri și seminarii și a contribuit la conferințe, seminarii și ateliere de lucru în Armenia, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croația, Georgia, Germania, Republica Moldova, România, Slovacia, Elveția, Turcia, Ucraina, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite ale Americii. A făcut parte din echipe de experți internaționali care au vizitat Armenia, Azerbaidjan, Republica Moldova și Ucraina. Principalele subiecte ale materiei abordate în aceste cazuri cuprind: instituționalizarea evaluării riscurilor de securitate, metodologii de evaluare a amenințărilor și a riscurilor, strategia națională de securitate, controlul civil și democratic asupra forțelor armate, operațiile expediționare ale NATO și de apărare teritorială, realizarea unui echilibru în noul concept strategic și reforma sectorului de securitate.

Ultima funcție deținută ca ofițer activ a fost cea de șef al Serviciului Strategii de Apărare, la Statul Major General, J-5. În perioada 1990 - 2003 a fost s-a implicat în aspecte esențiale ale reformei Armatei României, cu deosebire în relația cu NATO și a lucrat în structurile Alianței ca șef de secție învățământ și instrucție. Este cavaler al Ordinului Național „Pentru merit”, în recunoașterea contribuției sale la integrarea României în NATO.