UMBRA lui Ponta/KazMunayGas dă în judecată România
Compania Naţională de Petrol şi Gaze din Kazahstan, KazMunayGas, a demarat acţiunile în justiţie împotriva României, după ce procurorii DIICOT au instituit sechestru pe rafinăria Petromidia, în cadrul unui dosar penal ce vizează modul în care aceasta a fost privatizată, întrerupând astfel planurile societăţii cu privire la vânzarea unui pachet de acţiuni la KMG International, actuala denumire a Rompetrol Group, către o firmă chineză, informează Financial Times.
Potrivit unei scrisori trimisă de avocaţii KazMunayGas Guvernului României, consultată de Financial Times, compania KazMunayGas a trimis o „notificare de dispută privind investiţiile”, primul pas într-o procedură legală ce ar putea să se finalizeze printr-o procedură de arbitraj internaţional.
La finele lunii aprilie, KazMunayGas a semnat un acord cu compania chineză CEFC pentru vânzarea unui pachet de 51% din acţiunile KMG International, unde este acţionar majoritar, pentru suma de 680 de milioane de dolari.
„România îşi utilizează puterea guvernamentală pentru a submina o tranzacţie şi a renaţionaliza activele”, se arată în scrisoarea trimisă Guvernului român.
Săptămânile trecute, vicepremierul Costin Borc declara la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 că ancheta procurorilor DIICOT în cazul vânzării Rafinăriei Petromidia către KazMunayGas nu va bloca vânzarea pachetului majoritar de acţiuni către China Energy Company.
Ministrul Economiei mai declara că a primit asigurări în acest sens de la ministrul Justiţiei.
În prezent, rafinăria din Năvodari este sub sechestru, pentru recuperarea unui prejudiciu de peste 600 de milioane de dolari. Conform înţelegerii dintre KazMunay şi China Energy, transferul prin care compania chineză va deveni acţionar cu 51% ar trebui încheiat în octombrie.
S-au făcut 16 ani de când statul a privatizat, pe bani puțini, singura rafinărie a României de la Marea Neagră. Atunci, cumpărătorul - Dinu Patriciu - s-a angajat să plătească o datorie de peste 600 de milioane de dolari. Între timp, Dinu Patriciu a vândut Petromidia unei companii de stat din Kazahstan - KazMunayGas. După tranzacție, Dinu Patriciu a urcat pe primul loc în topul miliardarilor. Statul nu a mai recuperat, însă, în contul datoriei istorice, decât 70 de milioane de dolari. Mai bine de zece guverne s-au succedat de atunci la Palatul Victoria. Unele au pierdut timp, altele bani. Guvernul Ponta cade la înţelegere cu noii proprietari, închide procesul prin care statul revendica datoria şi acceptă, la schimb, un pachet de acţiuni din care începe, printr-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial, să vândă. Cea care aşteaptă să cumpere e tot compania kazahă. În locul celor 690 de milioane de dolari acumulate, statul este pe cale să se aleagă cu mult mai puţin.
Ponta, dosar la DNA
Procurorii DNA au ridicat documentele privind memorandumul de înţelegere cu KazMunayGas, conform unor surse guvernamentale. Dosarul a fost deschis în 2015, când procurorii au început urmărirea penală in rem pentru trafic de influenţă şi luare de mită.
Surse judiciare au declarat pentru Euractiv.ro că Victor Ponta este printre cei vizați în dosar. Ponta a semnat, în ianuarie 2014, o hotărâre de guvern prin care a fost adoptat memorandumul de înţelegere cu kazahii care au cumpărat Rompetrol, după ce Curtea Constituţională s-a opus validării prin lege a acestui memorandum, de fapt un contract comercial de stat.
Drumurile dese ale lui Ponta în Turcia și o cartelă telefonică turcească, investigate de DNA
Procurorii consideră suspecte vizitele dese ale lui Ponta în Turcia după semnarea memorandumului cu KazMunayGaz, dar și faptul că fostul premier folosea, în timpul acestor vizite, o cartelă telefonică turcească pentru convorbiri private.
Ancheta DNA încearcă practic să stabilească dacă termenii memorandumului au fost negociați în străinătate.
Sursele judiciare citate afirmă că, într-una dintre vizitele făcute de Ponta în Turcia în contextul unei operații la genunchi, acesta ar fi fost invitat de președintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan, la una din vilele sale.
Potrivit acelorași surse, în acest dosar, DNA a solicitat ajutorul mai multor state pentru a verifica mișcările unor sume de bani ale unor terți care ar fi jucat rolul de intermediari între KazMunayGaz și oficiali ai statului român. Procurorii DNA au făcut mai multe cereri pentru comisii rogatorii în acest sens.
Surse guvernamentale susțin că multe dintre pretențiile kazahilor se regăsesc întocmai în memorandum, de-aici plecând, de fapt, ancheta procurorilor.
Chiar vicepreședintele KazMunayGas, Azamat Zhangulov, a afirmat în mai 2016 că există posibilitatea ca procurorii să investigheze acest memorandum.
„Există această posibilitate ca ei (n.red. procurorii) să investigheze situația. Insă, în perioada în care a fost semnat memorandumul era o conducere, iar acum este alta. Înțelegerea era cu statul roman, s-au schimbat câțiva miniștri, dar nu a existat nicio premisă că aceste înțelegeri au fost frauduloase. Ne-am exprimat intenția de a plăti 200 de milioane de euro, cu condiția de a constitui fondul de investitii (...) Schimbările de miniștri nu au ajutat acest lucru”, a declarat atunci Azamat Zhangulov.
