În urmă cu puţini ani, Csanád Szegedi se plângea de „jidanismul“ unor politicieni şi îi numea „criminali infestaţi cu păduchi“ pe cei din Israel. La sesiunea de deschidere a lucrărilor din Parlamentul European, a apărut în uniforma neagră a Gărzii Maghiare – organizaţie paramilitară de extremă dreapta al cărei membru fondator a fost. Alteori, îi acuza pe evrei că „au cumpărat“ Ungaria şi îi dispreţuia pe imigranţi şi pe romi. Avea mai puţin de 30 de ani şi era tânărul promiţător al partidului său. Era în Jobbik din 2003 şi avea carnetul de partid cu numărul 63. Vicepreşedinte Jobbik. Csanád Szegedi se privea în oglindă şi ştia de unde vine şi cine e. Avea o identitate.

Csanád Szegedi e acum Dovid Szegedi, iar Dovid Szegedi se priveşte altfel în oglindă. Schimbarea a avut loc în apartamentul rabinului Baruch Oberlander, situat chiar deasupra sinagogii din cartierul Erzsébetváros din Budapesta. Szegedi a fost circumcis acolo. S-a întâmplat la puţin timp după ce acesta a aflat că bunica sa din partea mamei este o supravieţuitoare a Holocausului. De-atunci e evreu. Saxofonistul american David Pell, acum în vârstă de 89 de ani, i-a transmis: „Mazel Tov, idiotule!“. Comunitatea evreiască a sprijinit însă procesul ambiguu prin care trecea Szegedi.

Magnolia de la Auschwitz Doar 105 evrei din toţi cei 14.000 care trăiau în localitatea Miskolc s-au întors acasă după cel de-al doilea război mondial. Printre aceştia, bunica lui Csanád Szegedi. Aceasta însă n-a povestit niciodată trecutul ei – chiar şi în zilele toride de vară purta haine cu mânecă lungă pentru a-şi ascunde tatuajul din lagărul nazist.

Magnolia Klein, bunica lui Csanád, a fost trimisă la Auschwitz în 1944. Avea 25 de ani. Primul nazist pe care l-a văzut acolo a fost sinistrul Josef Mengele, medical german supranumit „Îngerul morţii“, în urma experimentelor inumane pe care le făcea pe prizonieri. Mengele i-a arătat să meargă în dreapta, adică era aptă de muncă. În stânga era camera de gazare.

Magnolia Klein a fost eliberată din lagăr la 27 ianuarie 1945.

Transformarea lui Csanád este una a redescoperirilor radicale, dar şi o căutare disperată a unei identităţi solide, pe care Europa de Est nu a găsit-o nici măcar la 25 de ani după căderea comunismului, scriu jurnaliştii de la Der Spiegel.

Această căutare a fost cu atât mai ambiguă, mai înşelătoare, în Ungaria, ţara care a aruncat în ghearele naziştilor mai bine de jumătate de milion de evrei. Ţara care, în 1989, a fost prima care şi-a deschis graniţele către occident şi care a fost considerată pentru mult timp studentul-model al capitalismului. Ţara care s-a fisurat în urmă cu cinci ani, analizează Der Spiegel.

„Bunica s-a deschis în faţa mea şi mi-a povestit despre viaţa ei, despre cum a fost trimisă la Auschwitz şi despre cum familia noastră a fost nimicită. Am fost şocat. Mai intâi, pentru că am înţeles că Holocaustul chair a existat“, povestea Csanád Szegedi jurnaliştilor de la CBN News. „Am avut o adevărată criză care mi-a zguduit conştiiţa. Am realizat că nu mai pot face parte din nicio organizaţie cu legături antisemite. În plus, după ce orginile mele evreieşti au fost făcute publice, nici organizaţiile nu m-au mai vrut.“

„La început, îi uram pe criminalii de origine romă. Apoi, pe toţi romii. Apoi, am început să-i urăsc pe slovaci şi pe români. E ca o dependenţă de ură, mereu ai nevoie de mai mult.“
Dovid Szegedi, evreu, fost extremist de dreapta

Istoria familiei lui Szegedi s-au aflat când o înregistrare din 2010 a unei convorbiri între acesta şi Zoltan Ambrus, un delincvent de aceeaşi culoare politică, a fost făcută publică. Extremistul invidios pe succesul lui Szegedi îl ameninţa pe acesta că-i va dezvălui originle dacă nu-i cumpără tăcerea cu o sumă de bani. Szegedi i-a oferit bani şi funcţii. La aflarea veştii, Vona Gábor a fost entuziast şi a gândit ca un politician: „De-acum, poţi fi scutul nostru împotriva acuzaţiilor că suntem antisemiţi“. Alţi colegi i-au spus: „Cel mai bun lucru pe care am putea să ţi-l face e să te-mpuşcăm în cap“. Din 2012, neonazistul şi-a pierdul postul în partidul Jobbik. N-a renunţat însă la scaunul de europarlamentar, însă discursul lui s-a mai schimbat.

La 23 ianuarie 2014 le spunea oficialilor europeni: „Mai multe state membre, incluzând Franţa, Ungaria, Marea Britanie, Suedia şi Belgia, găzduiesc comunităţi evreieşti cu un număr semnificativ de membri care aduc o contribuţie considerabilă creşterii economice şi, în general, dezvoltării ale acestor state. În ciuda circumstanţelor dificile, Israel a devenit unul dintre cele mai dezvoltate state democrate din Orientul Mijlociu – este competitiv evonomic şi un partener important în relaţiile comerciale cu multe state europene. Cred că Uniunea Europeană ar trebui să-şi asume un angajament moral pentru a întări cooperarea economică şi socială cu statul Israel, cooperare care ar produce beneficii ambilor parteneri.“

Szegedi merge săptămânal la Sinagogă şi încearcă să respecte cele 613 porunci care, conform tradiţiei iudaice, au fost lăsate de Dumnezeu poporului evreu în Tora. „Până acum, am reuşit să respect 80 dintre ele. Încerc, dar nu se poate întâmpla peste noapte.“ Fostul extremist este bine primit acum în sinagogă, însă nu s-a întâmplat la fel dintotdeauna. La început, mulţi dintre membrii comunităţii mozaice se ridicau şi plecau. „Nu credeau că mă pot schimba. Mulţi au iertat greu trecutul meu, lucru pe care pot să-l înţeleg“, spune Szegedi.

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii