Ultimul stinge lumina, fraților! Rezultate recensământ: Populația României a scăzut cu 1,1 milioane
Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat vineri rezultatele provizorii ale recensământului populației și locuințelor derulat în acest an. Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a anunțat deja că populația aflată pe teritoriul României este de aproximativ 19 milioane, cu un milion mai puțin decât la recensământul din 2011. „Am observat o tendință: orașele reședință de județ își reduc populația și crește populația din localitățile limitrofe”, a mai spus Tudorel Andrei, scrie G4media.
Informațiile principale de la Recensământul 2022, LIVE:
Populația rezidentă a României = 19.053.815 persoane. E o scădere cu 1.067.826 persoane față de 2011. Structura pe sex:
• 9.808,3 mii (reprezentând 51,5%) de sex feminin și
• 9.941,2 mii (reprezentând 52,2%) în mediul urban.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiarăînregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%, în scădere față de 6,5% la recensământul precedent), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%, creștere ușoară față de 3,3% în 2011). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).
Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă (în scădere de la 86,5%); 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică (ușoară scădere de la 4,6%), 3% de religie reformată (ușoară scădere de la 3.2%), iar 2,5% penticostală (creștere de la 1,9%). Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri) în creștere de la 41,4%. De asemenea, 40,5% au nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) – în scădere de la 44,2%. Populația cu nivel superior de educație e în proporție de 16%, în creștere de la 14,4%.
143,6 mii persoane sunt analfabete, în scădere puternică față de 245,4 mii în 2011.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.
Față de populația rezidentă înregistrată în 2011, România a pierdut 1,1 milioane locuitori (1067,8 mii persoane). Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 de județe au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori.
Cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).
În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%). De remarcat însă că a crescut puternic populația Ilfovului, ceea ce înseamnă că mulți bucureșteni s-au stabilit în localitățile limitrofe. Au mai pierdut populație județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).
Context. Principalele date ale recensământului vechi, din 2011:
La 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă scăzuse cu 1.559,3 mii persoane.
Primele 6 judeţe, cu excepţia Municipiului Bucureşti (1.883,4 mii), ca număr de populaţie stabilă erau la acel moment:
- Iaşi (772,3 mii)
- Prahova (762,9 mii)
- Cluj (691,1 mii)
- Constanţa (684,0 mii)
- Timiş (683,5 mii)
- Dolj (660,5 mii persoane).
Județele cu cel mai mic număr de locuitori:
- Covasna (210,2 mii)
- Tulcea (213,1 mii)
- Sălaj (224,4 mii)
- Mehedinţi (265,4 mii)
- Ialomiţa (274,1 mii)
- Giurgiu (281,4 mii)
Comparativ cu anul 2002, distribuţia populaţiei stabile pe grupe de vârstă din 2011 arăta clar fenomenul de îmbătrânire a populaţiei. Astfel, grupele de vârstă 10 – 14 ani, 15 -19 ani şi 20 – 24 ani s-au redus ca pondere în total populaţie stabilă, ca urmare a scăderii continue a numărului de naşteri după anul 2002. Grupele de vârstă 25 – 29 ani, 30 – 34 ani şi 35 – 39 ani aveau o pondere mai ridicată decât în 2002 ca urmare a fenomenului de îmbătrânire a generaţiilor de 15 – 29 ani, iar grupa de vârstă a “decreţeilor”, mai exact 40 – 44 ani, deţinea cea mai mare pondere, de 8,7% în total. Totodată, grupele de vârstă 75 -79 ani, 80 – 84 ani şi respectiv 85 ani şi peste totalizau în 2011 circa 7,2% din populaţia stabilă, faţă de 4,9% cât deţineau în 2002.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă în 2011 pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul celor 20.121,6 mii persoane). S-au declarat români 16.792,9 mii persoane (88,9%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 621,6 mii persoane (3,3%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (50,9 mii persoane), germani(36,0 mii), turci (27,7 mii), ruşi – lipoveni (23,5 mii) şi tătari (20,3 mii persoane).
Structura confesională a fost declarată în 2011 de 18.861,9 mii persoane din totalul populaţiei stabile şi arată că 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,2% de religie reformată, iar 1,9% penticostală.
Din totalul populaţiei stabile de peste 10 ani, 44,2% aveau în 2011 un nivel scăzut de educaţie(primar, gimnazial sau fără şcoală absolvită), 41,4% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiştri) şi 14,4% nivel superior. La 20 octombrie 2011 erau 245,4 mii persoane analfabete.
Unul dintre segmentele de populaţie observată la recensământul din octombrie 2011, dar care nu face parte din populaţia stabilă, îl reprezintă categoria persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an. Numărul persoanelor plecate în străinătate de cel puțin un an era în anul 2011 de 727,5 mii şi nu cuprindea decât o parte a numărului de emigranţi externi. Sub-înregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate şi nici nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare informaţiile solicitate despre aceştia.
