Dezbaterile în procedura de cameră preliminară în dosarul mitei de 3 milioane de euro către Mitică Dragomir de la compania RCS&RDS, pe care fostul șef al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) ar fi luat-o pe vremea când era în funcție și pe care ar fi spălat-o prin intermediul firmelor fiului său, Bogdan Dragomir, au ajuns pe ultima sută de metri la Înalta Curte. Judecătorii vor decide, în urma dezbaterilor de marți, 19 septembrie, dacă dau „undă verde” pentru judecata pe fond, în al doilea ciclu procesual, scrie Ziare.com.

Reamintim că Mitică Dragomir a primit pe fond o condamnare de 4 ani de închisoare pentru mita primită de la RDS&RCS pentru difuzarea unor meciuri de fotbal. Hotărârea pronunțată pe fond de Tribunalul București a fost anulată în apel, iar instanța a dispus rejudecarea dosarului de la zero.

Nici procurorii DNA și nici judecătorii de la Tribunalul București n-au știut până în noiembrie 2021 că fiul lui Mitică Dragomir, Bogdan Dragomir, este avocat, iar pe avocați îi judecă doar curțile de apel, nu tribunalele sau judecătoriile, așa cum pe demnitari îi judecă doar Înalta Curte.

În prezent, dosarul lui Mitică Dragomir este pe rolul Curții supreme, în faza de contestație împotriva hotărârii judecătorului de cameră preliminară, pronunțată în data de 01.07.2022 la Curtea de Apel București.

Între timp, avocații inculpaților au mai obținut excluderea unor probe de la dosar, respectiv declarațiile date de:

• Bendei Ioan, dată în 21 mai 2015
• Dinei Mihai, dată în 3 martie 2017
• Dragomir Dumitru Bogdan, dată în 6 martie 2017
• Oprea Alexandru, dată în 7 martie 2017
• Bulgac Serghei, dată în 10 aprilie 2017
• Bădiță Florin Bogdan, dată în 2 martie 2017

Potrivit datelor din dosar, cei enumerați ar fi fost ascultați inițial ca martori, apoi au dobândit calitatea de inculpați.

Pe data de 01.07.2022, Curtea de Apel București a respins toate cererile și excepțiile invocate de inculpați și a dispus începerea judecății, pentru a doua oară, în dosarul mitei lui Mitică Dragomir.

Declarațiile date de martori rămân valabile, chiar dacă au devenit apoi inculpați

Iată ce a reținut judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel București:

• Sub aspectul legalității administrării probelor în cursul urmăririi penale se reține că inculpații (Bendei Ioan, Dragomir Bogdan Dumitru, Bădiță Florin Bogdan, SC Bodu SRL, Dinei Mihai, SC RDS&RCS SA, Oprea Alexandru – n.r.) au invocat în cadrul cererilor formulate critici privind modalitatea de obținere a unor declarații de martor, susținând că se impune excluderea acestora, având în vedere că (persoanele enumerate – n.r.), anterior dobândirii calității de suspect și, ulterior, de inculpat, au fost audiați în calitate de martori, cu încălcarea dreptului de a nu se autoincrimina. În susținerea acestor critici s-au făcut referiri la Decizia din 02.06.2020 a Curții Constituționale a României. Și această critică se constată a fi nefondată.
• Examinând actele dosarului prin prisma criticii formulate, judecătorul de cameră preliminară reține, în succesiunea actelor de urmărire penală efectuate, că declarațiile de martor ale celor cinci persoane menționate anterior au fost date în perioada martie - aprilie 2015, anterior publicării Deciziei din data de 2 iunie 2020 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 08 iulie 2020), prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 118 din Cod procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere și la neautoincriminare, este neconstituțională.
• Declarațiile de martor ale susnumiților sunt anterioare pronunțării deciziei menționate, hotărârea instanței de contencios constituțional neputând avea ca efect necondiționat invalidarea automată a acestor mijloace de probă, fără riscul de a produce, astfel, efecte retroactive.
• Ascultarea numiţilor (Bendei Ioan, Dinei Mihai, Oprea Alexandru, Bădiță Florin Bogdan şi Dragomir Bogdan Dumitru – n.r.), în calitate de martori, s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale incidente. Astfel, se constată că audierea martorilor a vizat în esenţă contractul de asociere-participaţiune încheiat între SC Bodu SRL şi RCS RDS la data de 15.08.2009, inclusiv în privinţa actelor adiţionale la acest contract, respectiv contractul de cesiune de drepturi de televiziune încheiat în anul 2008 între LPF şi consorţiul constituit din Antena 1 şi RCS RDS, iar din conţinutul celor consemnate în declaraţiile acestora nu reiese că modalitatea în care au fost audiaţi sau întrebările adresate ar fi avut aptitudinea de a crea incertitudine asupra scopului ascultării şi nici asupra calităţii în procesul penal.
• Pe de altă parte, nu există nicio probă care să ateste vreun fapt generator de constrângere, de presiune, de natură a genera o stare de temere a martorului la momentul depoziţiilor și nici nu a fost invocată o astfel de împrejurare de către inculpați.
• Or, în condiţiile în care declaraţiile de martor ale numiţilor (Bendei Ioan, Dinei Mihai, Oprea Alexandru, Bădiță Florin Bogdan şi Dragomir Bogdan Dumitru – n.r.) au fost legal administrate, dobândirea ulterioară, de către aceştia din urmă, a calităţii de suspect/inculpat în cauză nu atrage, în mod retroactiv, nelegalitatea declaraţiilor lor de martori, ci, în condiţiile art. 118 Cod procedură penală, determină numai o imposibilitate de folosire a conţinutului probei testimoniale împotriva martorului însuşi”, reține instanța.

Pedepsele de la Tribunalul București și acuzațiile DNA

În 15 ianuarie 2019, Tribunalul București a pronunțat sentințele în dosarul RDS&RCS:

• Dumitru Dragomir – 4 ani de închisoare cu executare
• Ioan Bendei – 4 ani cu executare
• Bogdan Dragomir – achitat
• RCS/RDS – obligată să plătească o amendă penală de 1.250.000 lei și să fie confiscate şi sumele de 3,1 milioane euro şi 665.000 lei de la aceeaşi companie
• SC Bodu SRL, firmă deţinută de Bogdan Dumitru Dragomir (fiul lui Dumitru Dragomir) – obligată să plătească o amendă penală de 1.350.000 lei și să fie confiscate şi sumele de 3,1 milioane euro şi peste 3 milioane lei
• Integrasoft SRL – obligată să achite o amendă penală de 700.000 lei.

Procurorii DNA îl acuză pe fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) că în 2009 a cerut 3,5 milioane de euro mită, din care a primit 3,1 milioane de euro sub forma unor contracte de publicitate la salonul de nunţi pe care-l deţinea prin intermediul unei firme.

În schimb, el ar fi facilitat, în 2008, câştigarea contractului pentru drepturi TV ale Ligii 1 de către RCS/RDS.

De asemenea, şi fiul lui Dumitru Dragomir, Bogdan Dragomir, este cercetat pentru complicitate la luare de mită şi la spălare de bani.

Distribuie Distribuie Comentarii