ULTIMA ORĂ/CCR îl atacă pe președintele Iohannis și spune, cu tupeu ordinar, că hotărârea CEDO în cazul Kovesi nu vizează CCR
ULTIMA ORĂ/CCR îl atacă pe președintele Iohannis și spune, cu tupeu ordinar, că hotărârea CEDO în cazul Kovesi nu vizează CCR.
Curtea Constituțională susține, într-un comunicat de presă, că hotărârea CEDO în cazul Laurei Codruța Kovesi nu o vizează și reacționează la criticile președintelui Klaus Iohannis, susținând că îndemnarea publică la revizuirea deciziilor Curții este „o atingere extrem de gravă” adusă independenței sale şi a judecătorilor ei.
CCR susține, în comunicat, că, „în discursul lor public, autorităţile publice, şi anume Preşedintele României şi prim-ministrul Guvernului, folosesc argumente/ motive incomplete şi inexacte, fără a corobora natura, conţinutul şi obligaţiile rezultate din cele două acte jurisdicţionale [Decizia Curţii Constituţionale şi Hotărârea CEDO], ceea ce pune la îndoială comportamentul constituţional loial al autorităţilor publice la adresa Curţii Constituţionale”.
„Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurându-se de autoritate de lucru judecat. Îndemnarea publică la revizuirea deciziilor Curţii Constituţionale este o atingere extrem de gravă adusă independenței Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi”, se arată în comunicatul Curții.
Președintele Klaus Iohannis a criticat marți dur Curtea Constituțională după decizia CEDO care a stabilit că Laura Codruța Kovesi a fost revocată de la șefia DNA încălcându-i-se drepturile fundamentale.
”Sfidând toate argumentele pe care le-am invocat atunci, CCR a decis revocarea sa din funcție la propunerea unui ministru al justiției de tristă amintire. O asemenea decizie a CEDO, fără precedent, nu poate rămâne fără consecințe. Credibilitatea CCR, afectată oricum de decizii controversate, e și mai puternic zdruncinată. CCR e obligată să respecte la rândul ei Constituția. CCR are obligația de a revizui de îndată decizia referitoare la revocarea doamnei Kovesi. Decizia CEDO de azi ne arată cât de necesară e o reformă a CCR”, a subliniat șeful statului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat, marți, câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis, în urma unei decizii a Curții Constituționale, care l-a obligat pe șeful statului să o demită.
CEDO a stabilit că fostei șefe a Direcției Naționale Anticorupție i-a fost încălcat dreptul de a merge în instanță pentru a se apăra, drept garantat de articolul 6 § 1 din Convenție.
Totodată, instanța europeană îi dă dreptate Laurei Codruța Kovesi în privința dreptului la liberă exprimare a opiniilor, pornind de la acuzația fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, care a notat în raportul care a stat la baza revocării că fosta șefă a DNA și-a încălcat atribuțiile făcând declarații presei internaționale.
Fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi, susține, într-o declarație transmisă marți redacției G4Media.ro, că decizia Curții Constituționale a României cu privire la revocarea din funcția de procuror-șef al DNA a atribuit o putere discreționară ministrului justiției de a revoca un procuror cu funcție de conducere, fiind anulată în acest fel orice protecție a magistraților contra arbitrariului deciziilor politice, iar, pe de altă parte, a înlăturat posibilitatea atacării efective a unei decizii de revocare, deși aceasta afectează un drept fundamental al persoanei.
„Atunci când am introdus acțiunea la CEDO am declarat că ”doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicării unei astfel de proceduri abuzive și altor procurori cu funcții de conducere, întrucât decizia Curții Constituționale poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deține o funcție de conducere în Ministerul Public.” Prin hotărârea sa, CEDO a stabilit că existat o încălcare a dreptului la un proces echitabil, deoarece decizia Curții Constituționale a limitat posibilitatea de a ataca decizia de revocare în fața unei instanțe de judecată, chiar dacă aceasta a afectat dreptul meu la viață profesională. Persoanele nu ar trebui să fie subiect al deciziilor Curților Constituționale, ci doar principiile. Ceea ce stabilește CEDO este că persoanele trebuie să aibă întotdeauna dreptul și posibilitatea reală de a ataca o decizie de revocare în fața unei instanțe de judecată”, a declarat Kovesi.
Comunicatul integral al CCR:
Având în vedere Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din 5 mai 2020, pronunţată în cauza Kövesi împotriva României, Plenul Curţii Constituţionale a României, cu majoritate de voturi, face următoarele precizări:
1. Deşi comentariile din spaţiul public au promovat ideea încălcării de către Curtea Constituţională a dreptului la un proces echitabil al doamnei Kövesi şi a invalidării Deciziei Curţii Constituţionale nr.358/2018, se constată că CEDO nu a efectuat un control cu privire la raţionamentul juridic şi soluţia pronunţată de Curtea Constituţională. De altfel, nici nu avea competenţa să o facă.
2. Hotărârea CEDO a stabilit încălcarea dreptului la un proces echitabil prin raportare la un cadru juridic distinct, anterior şi fără legătură cu cel analizat prin decizia Curţii Constituționale. Acest cadru juridic se referă la aspecte pur legale, reglementate prin Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, şi nu la cel vizat prin decizia Curţii Constituționale, respectiv art.94 lit.c) şi art.132 alin.(1) din Constituţie.
3. În decizia menţionată Curtea Constituţională a decis cu caracter general obligatoriu şi pentru viitor care sunt raporturile constituţionale între ministrul justiţiei şi Preşedintele României, precum şi natura actelor acestora,
în procedura revocării procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în baza unei atribuţii prevăzute de Constituţie. Decizia astfel pronunţată nu poate fi cenzurată de nicio altă autoritate.
4. Doamna Kövesi nu a fost parte şi nici nu putea fi parte în procedura de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie, care vizează exclusiv raporturile dintre autorităţile publice cu privire la exercitarea competenţelor lor constituţionale, şi nicidecum judecarea unor raporturi juridice care implică persoane fizice. De altfel, în toate legislaţiile statelor care prevăd în competenţa curţilor constituţionale soluţionarea conflictelor de competenţă dintre autorităţile publice, instanţele constituţionale nu analizează drepturi şi libertăţi fundamentale.
5. Aşadar, Curtea Constituţională nu putea să încalce dreptul la un proces echitabil al unei persoane fizice pentru simplul motiv că în procedura în faţa Curţii Constituţionale s-a examinat un alt aspect care a vizat, în mod exclusiv, competenţele autorităţilor publice.
6. În discursul lor public, autorităţile publice, şi anume Preşedintele României şi prim-ministrul Guvernului, folosesc argumente/ motive incomplete şi inexacte, fără a corobora natura, conţinutul şi obligaţiile rezultate din cele două acte jurisdicţionale [Decizia Curţii Constituţionale şi Hotărârea CEDO], ceea ce pune la îndoială comportamentul constituţional loial al autorităţilor publice la adresa Curţii Constituţionale.
7. În spaţiul public sunt transmise unele informaţii care nu prezintă problema de drept în ansamblul său. Curtea Constituţională recomandă citirea celor două hotărâri cu bună-credinţă şi comentarea acestora pe baza argumentelor juridice cuprinse în cele două hotărâri.
8. Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurându-se de autoritate de lucru judecat.
9. Îndemnarea publică la revizuirea deciziilor Curţii Constituţionale este o atingere extrem de gravă adusă independenței Curţii Constituţionale şi a judecătorilor săi.
10. Legiuitorului îi revine obligaţia de a da curs Hotărârii CEDO, în măsura în care devine definitivă, prin identificarea soluţiei legislative corespunzătoare în considerarea cadrului juridic vizat de această hotărâre, şi nu a celui vizat prin Decizia Curţii Constituţionale nr.358/2018.
