Ora 21.33: Consilierul de securitate națională Jake Sullivan a declarat vineri într-o conferință la Casa Albă că a existat o decizie unanimă de a furniza muniții cu dispersie Ucrainei. Consilierul pentru securitate națională nu a intrat în detalii despre acest plan, dar a confirmat că președintele Biden și consilierii săi au luat o „decizie unanimă” de a trimite muniții cu dispersie în Ucraina. El a adăugat că Kievul a dat asigurări cu privire la modul în care va folosi munițiile și că Rusia le-a folosit pe scară largă încă de la începutul războiului.

„Rusia a folosit muniții cu dispersie încă de la începutul acestui război. Ucraina a solicitat muniții cu dispersie pentru a se apăra împotriva agresiunii rusești. Concluzia este următoarea: recunoaștem că munițiile cu dispersie reprezintă un risc, dar există, de asemenea, un risc dacă rușii cuceresc mai mult teritoriu”, a mai spus Sullivan.

Ce înseamnă muniție cu dispersie?

Munițiile cu dispersie, denumite și bombe cu fragmentație, sunt proiectile care transportă zeci până la sute de bombe mai mici, cunoscute și ca submuniții. Proiectilele pot fi lansate din avioane, lansate din rachete sau trase din tunuri ori lansatoare de rachete.

Proiectilele se deschid la o înălțime prestabilită, în funcție de zona țintei vizate, iar bombele din interior se împrăștie pe zona respectivă. Acestea împrăștie șrapnel conceput pentru a ucide militari sau pentru a doborî vehicule blindate, cum ar fi tancurile.

SUA consideră că bombele cu fragmentație s-ar putea dovedi utile în contraofensiva Ucrainei împotriva Rusiei, a precizat pentru ziarul american un oficial de rang înalt, apropiat de președintele Joe Biden.

Human Rights Watch: Ucraina şi Rusia trebuie să înceteze să utilizeze bombe cu fragmentaţie

Atât forţele ruse, cât şi cele ucrainene au folosit muniţii cu fragmentaţie care au ucis civili ucraineni, informează joi Human Rights Watch într-un raport, în contextul în care SUA analizează o solicitare de astfel de dispozitive din partea guvernului ucrainean, relatează Reuters, citată de Agerpres .

Human Rights Watch a făcut apel atât la Rusia, cât şi la Ucraina, să nu mai utilizeze aceste arme şi a îndemnat SUA să nu le mai furnizeze.

Peste 120 de ţări au semnat un tratat internaţional care interzice aceste arme, care în mod tipic se divizează într-un număr mare de bombe mai mici într-o zonă întinsă şi pot provoca moartea civililor timp de luni de zile sau chiar ani după aceea. Rusia, Ucraina şi SUA au refuzat să semneze acest tratat.

Un oficial de rang înalt de la Pentagon a declarat luna trecută că muniţiile cu fragmentaţie ar fi utile pentru Ucraina în respingerea forţelor ruse, dar a precizat că livrarea acestora către Kiev nu a fost aprobată încă din cauza restricţiilor Congresului şi a preocupărilor din partea aliaţilor.

Ucraina a lansat rachete cu muniţie cu fragmentaţie în zona oraşului ucrainean Izium controlat de Moscova anul trecut după ce Rusia i-a invadat teritoriul, susţine Human Rights Watch, citând interviuri cu peste 100 de locuitori, martori şi angajaţi ai serviciilor de urgenţă.

Atacurile ucrainene au provocat moartea a cel puţin opt civili şi rănirea a cincisprezece la Izium, susţine HRW.

Organizaţia a informat anterior că utilizarea de către Rusia a muniţiilor cu fragmentaţie a ucis zeci de civili în Ucraina, în timp ce Consiliul ONU pentru drepturile omului a documentat utilizarea unor astfel de bombe de ambele părţi.

„Muniţiile cu fragmentaţie folosite de Rusia şi Ucraina ucid civili acum şi vor continua să facă acest lucru timp de mulţi ani”, a declarat într-un comunicat Mary Wareham, directorul HRW responsabil pentru armament. „Ambele părţi ar trebui să înceteze imediat să le folosească şi să înceteze să obţină mai multe astfel de arme care ucid nediscriminatoriu”, a adăugat ea.

Guvernul ucrainean a îndemnat membri ai Congresului SUA să facă presiuni asupra administraţiei SUA a lui Joe Biden pentru a aproba livrarea bombelor cu fragmentaţie pentru Ucraina, notează Reuters.

Distribuie Distribuie Comentarii