Susținerea mediului de afaceri este o altă coordonată a construcției bugetare responsabile și credibile pentru anul 2020 prin sprijinirea sectorului IMM, caracterizat prin dinamism și diversitate, prin finanțarea unor programe importante:
Începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019.
• valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019.
• începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menține la nivelul de 6.240 lei.
• Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate.
consolidarea unui aparat de lucru eficient și motivat care să răspundă cerințelor optimizării aplicării Programului de guvernare acceptat de Parlament, a avut în vedere reducerea numărului de ministere la 16.
”România are în viitor o serie de provocări: întărirea programării multianuale, soliditatea bugetului public, angajat şi în susținerea reformelor structurale necesare, un spaţiu fiscal suficient de manevră în caz de dificultăți economice proprii şi/sau prin contagiune, menţinerea datoriei publice în limite sustenabile, eficiența politicilor publice care trebuie să se manifeste în performanţa mediului de afaceri, antreprenorial, şi mobilitatea forței de muncă, a bunurilor şi serviciilor, stimularea unei atitudini corecte privind creșterea salariilor pe baza creșterii productivității muncii, îmbunătățirea colectării precum și creșterea potențialului de absorbție al fondurilor europene, provocări care odată atinse, ne pot îndreptăți la speranța menținerii României în topul economiilor UE și astfel creșterea nivelului de trai al membrilor societății”, se mai arată în proiect.
- Programul ”Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor de investiții”, include scheme de ajutor de stat care se aplică atât întreprinderilor mari cât şi IMM-urilor, având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiții, creării de noi locuri de muncă, precum şi modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor și care cuprinde 6 scheme de ajutor de stat.
- Programul ”Transferuri în cadrul schemelor de ajutor de stat reprezentând sume restituite la acciză pentru motorina utilizată drept combustibil'', derulat în perioada 2014-2017, dar pentru a veni în sprijinul operatorilor economici, Guvernul a decis continuarea acestei măsuri de ajutor de stat și prin care un număr de 1500 de operatori economici vor beneficia de ajutor de stat.
- Programul Start-up Nation urmărindu-se eficientizarea acestui program cu accent pe inovare, noi tehnologii şi performanţă antreprenorială.
- Programul de internaționalizare pentru IMM urmărindu-se evaluarea acestui program în vederea eficientizării acestuia.
- În același timp, bugetul a avut în vedere reducerea deficitelor bugetare pe orizontul de referință. Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2020 este estimată la 3,59% din PIB, iar deficitul ESA la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2023 la 1,94% din PIB, încadrându-se astfel în prevederile regulamentelor europene.
Măsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2020 și perspectiva 2021-2023 indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht.
Ce mai arată proiectul Bugetului:
• Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se majorează la 2.230 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2020, față de 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creștere de 7,2% față de luna decembrie 2019.
• La estimarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat pentru anul 2020 a fost avută în vedere aplicarea etapizată a Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor acestui act normativ.
• Plata drepturilor de pensie este garantată conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Ce mai arată proiectul Bugetului:
• Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se majorează la 2.230 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2020, față de 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creștere de 7,2% față de luna decembrie 2019.
• La estimarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat pentru anul 2020 a fost avută în vedere aplicarea etapizată a Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor acestui act normativ.
• Plata drepturilor de pensie este garantată conform dispoziţiilor legale în vigoare.
Măsuri de limitare și îmbunătățire a cheltuielilor
Începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019.
• valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019.
• începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menține la nivelul de 6.240 lei.
• Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate.
consolidarea unui aparat de lucru eficient și motivat care să răspundă cerințelor optimizării aplicării Programului de guvernare acceptat de Parlament, a avut în vedere reducerea numărului de ministere la 16.
”România are în viitor o serie de provocări: întărirea programării multianuale, soliditatea bugetului public, angajat şi în susținerea reformelor structurale necesare, un spaţiu fiscal suficient de manevră în caz de dificultăți economice proprii şi/sau prin contagiune, menţinerea datoriei publice în limite sustenabile, eficiența politicilor publice care trebuie să se manifeste în performanţa mediului de afaceri, antreprenorial, şi mobilitatea forței de muncă, a bunurilor şi serviciilor, stimularea unei atitudini corecte privind creșterea salariilor pe baza creșterii productivității muncii, îmbunătățirea colectării precum și creșterea potențialului de absorbție al fondurilor europene, provocări care odată atinse, ne pot îndreptăți la speranța menținerii României în topul economiilor UE și astfel creșterea nivelului de trai al membrilor societății”, se mai arată în proiect.
Alte măsuri aflate la baza construcției bugetare pe orizontul 2020-2023: eliminarea split TVA, a popririlor inutile pe conturi ș.a.
• eliminarea mecanismului plății defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu; executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituțiile de credit, în limita sumei totale a obligațiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de inființare a propririi.• asigurarea a 2% din PIB pentru apărare.
Veniturile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 31,89% din PIB, 31,69% în anul 2021, urmând ca în anul 2023 să reprezinte 32,25% din PIB, evoluție determinată de evoluția indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referentă, precum și de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative, iar cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 35,48 % din PIB, ajungând la 34,0 % în 2023, în scădere pe orizontul de referință ca pondere în PIB.
În anul 2019 se estimează un deficit cash de 4,43% din PIB reprezentând un derapaj semnificativ față de ținta stabilită inițial de 2,76% din PIB. Această evoluție este determinată în principal de angajarea unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare estimate inițial care nu s-au materializat în încasări și nici nu au fost luate măsuri compensatorii, chiar dacă au fost atenționări de la agentiile de rating și organismele internaționale din prima parte a anului. De asemenea, noua țintă de deficit bugetar acomodează și plata facturilor restante ale administrației publice centrale și locale către mediul de afaceri.
Planificarea bugetară pe anul 2020 și estimările pe perioada 2021-2023 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2020 la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2023 la 1,94% din PIB, respectiv o reducere de 1,64 puncte procentuale față de anul 2020, încadrându-se în 2023 în prevederile regulamentelor europene.
În termeni structurali, se estimează că deviația înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va menține pe tot orizontul de referință, dar începe să se ajusteze începând cu anul 2020, pentru ca în anul 2023 să înregistreze 1,85% din PIB, respectiv o ajustare de 1,54 puncte procentuale față de anul 2020. Devierea de la OTM s-ar produce în condițiile menținerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice sub 40% din PIB.
