UPDATE 21:40 Richard Ferrand, președintele Adunării Naționale franceze, pilon al partidului președintelui Emmanuel Macron, și-a recunoscut înfrângerea în alegerile legislative în fața candidatului alianței de stânga NUPES.

• Coaliţia Ensemble! a fost creată în jurul partidului prezidenţial - La Republique En Marche! (Republica în Mişcare, LREM), redenumit Renaissance (Renaştere) cu puțin timp înaintea alegerilor parlamentare -, cuprinzând Mouvement Democrate (Mişcarea Democrată, MoDem), a lui Francois Bayrou, şi mişcarea Horizons a fostului premier Edouard Philippe.
• Melenchon, un veteran al politicii franceze, s-a impus ca principalul adversar al coaliţiei majoritare prezidenţiale, conducând o alianţă fără precedent, Nouvelle Union populaire ecologique et sociale (Noua Uniune populară ecologică şi socială, NUPES), ce cuprinde propriul său partid, La France insoumise (Franţa nesupusă), Parti communiste (Partidul Comunist Francez, PCF), Europe Ecologie Les Verts (Europa Ecologie Verzii, EELV) şi Parti Socialiste (Partidul Socialist, PS).

Alianța centristă Ensemble (Împreună) ar fi obținut potrivit proiecțiilor bazate pe numărătoarea parțială a voturilor 205 – 235 mandate din totalul de 577, mult sub majoritatea absolută de 289, față de 350 în 2017.

Pe locul al doilea se situează Noua Uniune Populară Ecologică și Socială (Nupes, alianța stângii), cu 170 – 190 mandate. Partidele componente – Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă), Verzii (EELV), Partidul Socialist (PS) și Partidul Comunist (PCF) obținuseră un total de 57 de mandate, candidând separat în 2017.

Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) ar fi obținut 75 – 95 mandate, un scor istoric și o creștere semnificativă față de opt în 2017, ceea ce îi va permite să aibă grup parlamentar în Adunarea Națională, unde pragul este de minimum 15 deputați.

Urmează alianța de centru dreapta dintre Republicanii (LR, neo-gaullist), Uniunea Democraților și Independenților (UDI) și Diverși Dreapta (DVD) cu 60 – 75 mandate, față de 137 în 2017.

Este doar pentru a doua oară sub cea de-a Cincea Republică (după 1958) când nu există majoritate absolută în Adunarea Națională după 1988.

Participarea la vot este estimată la 46%, față de 47,2% la turul 1 pe 12 iunie.

Adunarea Națională este aleasă prin scrutin majoritar uninominal du două tururi.