Dedicația pentru Dragnea și explicația pentru îndemnul primarilor de a vota PSD pe 11 decembrie! Proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală. Sunt două mari jigodisme introduse: schimbarea încadrării de la abuzul în serviciu și schimbarea încadrării la denunțător!

Proiect de Ordonanță de urgență pentru
modificarea și completarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală

„Având în vedere faptul că, de la ultimele intervenții legislative exprese asupra textelor noului Cod penal și ale noului de Cod de procedură penală pentru punerea acestora în acord cu unele decizii ale Curții Constituționale, și până în prezent au mai fost pronunțate de către instanța de contencios administrativ unele decizii care impun reglementare expresă pentru a asigura o aplicare unitară și coerentă a textelor de lege - de exemplu: decizia nr. 586/2016 potrivit căreia „dispozițiile art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, cu referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, sunt neconstituționale în ceea ce privește lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile de către instanța penală, în cazul încetării procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”, respectiv decizia nr. 614/2016, potrivit căreia, „dispozițiile art. 2151 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 212 alin. (1) și alin. (3) din Codul de procedură penală„ ,

Observând, totodată, că există unele decizii ale Curții Constituționale pronunțate asupra unor texte din Codul penal, care nu și-au găsit până în prezent conformitatea legislativă potrivit celor statuate de instanța de contencios constituțional, în special decizia nr. 603/2015 prin care s-a constat că „sintagma "raporturi comerciale" din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională”, iar „sintagma "ori în cadrul oricărei persoane juridice" din cuprinsul dispozițiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituțională, respectiv decizia nr. 732/2014 potrivit căreia „sintagma "la momentul prelevării mostrelor biologice" din cuprinsul dispozițiilor art. 336 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională” ,

Având în vedere, totodată, deciziile Curții Constituționale referitoare la sintagma ”îndeplinește în mod defectuos”, și anume decizia nr. 405/2016 prin care instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate și a constat că dispozițiile art. 246 din Codul penal din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii",

Având în vedere faptul că se impune, în contextul consolidării garanțiilor procesuale și procedurale, și punerea în acord a Codului de procedură penală cu prevederile Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale,

Apreciind că toate acestea constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu mai poate fi amânată, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată. Din cauza efectelor negative ce ar putea fi generate de o interpretare neunitară, considerăm că o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă, chiar în procedură de urgenţă, nu ar fi de natură să înlăture de îndată aceste consecinţe negative,
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I. - Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Articolul 297 se modifică și va avea următorul cuprins:

Art.297. Abuzul în serviciu Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA se pedepsește de la o lună la un an sau cu amendă.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.”

Articolul 298 se abrogă.

Alineatul (1) al articolului 301 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-au obținut, direct sau indirect, foloase patrimoniale necuvenite, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”

Alineatul (1) al articolului 308 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Dispozițiile art. 289 - 292, 295, 297, 299, 300 și 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”

Alineatul (1) al articolului 336 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art.336 - (1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.”

După articolul 336 se introduce un nou articol, articolul 3361,cu următorul cuprins:

Art.3361. Consumul de alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație (1) Fapta conducătorului unui vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substanțe stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, după producerea unui accident de circulație care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, până la recoltarea probelor biologice, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Nu constituie infracțiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substanțelor stupefiante, după producerea accidentului de circulație și până la sosirea poliției la fața locului, dacă acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sănătate sau de vătămarea corporală a conducătorului auto.”

Art. II. - Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 5 iulie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Alineatul (5) al articolului 25 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(5) În caz de achitare a inculpatului sau de încetare a procesului penal, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi, lit. e), f)- cu excepția prescripției, i) și j), în caz de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum și în cazul prevăzut de art. 486 alin. (2), instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă.”

Alineatul (2) al articolului 2151 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(2) În cursul urmăririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de către procuror, prin ordonanță, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi care să justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputând să depășească 60 de zile. Prevederile art.212 alin.(1) și (3) se aplică în mod corespunzător.”

La articolul 290 se introduce un alineat nou, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Denunțul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancțiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale.”

4. La art. 557 după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) Odată cu înmânarea mandatului de executare, persoanei condamnate i se aduce la cunoștință, sub semnătură, în scris, dreptul prevăzut de art. 466 alin. (1) iar în cazul în care persoana nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal”.

Art. III – (1) Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege.
(2) Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege.

***
Prezenta ordonanță de urgență transpune art. 8 alin. (4) din Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.”

*** Atac la institutia denuntatorului: denuntul inlantura raspunderea penala numai daca este depus in sase luni de la savarsirea faptei/Juristi: Va fi imposibil sa descoperim infractiunile de dare de mita/ Modificare asemanatoare cu un proiect al Elenei Udrea

Denuntatorii nu vor mai scapa de raspundere penala daca nu depun denuntul in termen de sase luni de la savarsirea faptei – asa suna o prevedere de modificare a Codului de Procedura Penala. Potrivit specialistilor consultati de HotNews.ro, aceasta modificare va face aproape imposibila descoperirea infractiunilor de dare de mita, deoarece denuntatorii apar de regula abia atunci cand cel vizat de o dare de mita nu mai este intr-o pozitie de putere. Or, daca nu vor mai beneficia de reducerea pedepsei, nu vor avea nici un interes sa denunte infractiuni comise cu ani in urma. Astfel, institutia denuntatorului este golita de continut.

La articolul 290 se introduce un alineat nou, alin. (3), cu următorul cuprins:
„(3) Denunțul se depune la organul de urmărire penală competent în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei prevăzute de legea penală, sub sancțiunea lipsirii acestuia de efectele juridice prevăzute de lege care conduc la înlăturarea răspunderii penale.”
Potrivit specialistilor in drept consultati de HotNews.ro, cei care au facut denunturi pana acum sunt in continuare protejati, in sensul ca se inlatura raspunderea penala. Unii juristi sunt insa de parare ca, printr-o interpretare fortata, noua regula s-ar putea aplica si denuntatorilor de pana acum, avand in vedere ca modificarea a fost introdusa in Codul de Procedura Penala, nu in Codul Penal.

Modificarea pare inspirata dintr-o initiativa a Elenei Udrea, care in septembrie 2016 a depus un proiect de lege prin care vrea modificarea Codului Penal in asa fel incat denunturile privind fapte de coruptie sa nu poata fi facute decat in termen de trei luni de la data comiterii faptei. Amintim ca Udrea este trimisa in judecata pentru fapte de corupte in dosarele Microsoft si Gala Bute, ambele bazate pe denunturi.

*** Abuzul in serviciu va fi infractiune doar daca prejudiciul e mai mare de 200 de mii de lei si cu plangerea prealabila a partii vatamate. Cele doua noi conditii scapa multi baroni locali, primari, sefi de consilii judetene, ministri etc. Liviu Dragnea, Nicusor Constantinescu printre beneficiari 

Infractiunea de abuz in serviciu din Codul Penal va fi redefinita, astfel ca vor raspunde penal doar daca prejudiciul este mai mare de 200 de mii de lei (50 de mii de euro) si la plangerea prealabila a partii vatamante. Prin aceasta modificare scapa de ancheta penala si de procese toti primarii, sefii de consilii judetene, ministri in caz ca prejudiciul din dosarele lor este sub 200 de mii lei. De pilda, Liviu Dragnea scapa de una din acuzatiile din al doilea dosar, in care e trimis in judecata pentru instigare la abuz in serviciu si la fals intelectual. In acest dosar, prejudiciul este de doar 100 de mii de lei.

Distribuie Distribuie Comentarii