Uite ce s-a discutat la dezbaterea lui Nicolicea privind modicarea Legii referendumului. Iordache a fost „dur”: „Vrem să spunem și noi ceva! Inițiativa e de salutat”
Președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, parlamentarul PSD Eugen Nicolicea, a organizat miercuri, 22 martie, o dezbatere pe tema modificării Legii referendumului. Principala modificare dorită de Nicolicea ar urma să-i interzică președintelui Klaus Iohannis să organizeze referendum pe tema justiției, povestește PressOne , care a făcut un reportaj la fața locului.
La dezbatere au fost prezenți membrii Comisiei juridice din Camera Deputaților, inclusiv fostul ministru al Justiției Florin Iordache, dar și parlamentari ai USR și ai PNL.
Așa-zisa dezbatere a pornit cu stângul: inițiatorul legii, Eugen Nicolicea, a îndreptat săgeți către contestatarii proiectului său pe tot parcursul ședinței, iar câțiva dintre colegii de coaliție i-au ținut isonul. Mai mult, proiectul le-a fost prezentat colegilor de comisie abia spre finalul ședinței.
Florin Iordache: „Vrem să spunem și noi ceva! Inițiativa e de salutat”
Încă de la începutul discuțiilor, cu atitudinea unui dascăl în fața elevilor, Nicolicea a comentat pe scurt articolele din Constituție și Deciziile CCR la care a susținut că s-ar raporta:
"Avem Articolul 1, alineatul 4 din Constituție. Aici trebuie să combatem teoria că puterile ar fi egale. Sunt în echilibru. Nu sunt egale și nu pot să fie egale câtă vreme au atribuții diferite", a explicat el pedant.
„La Articolul 2, observați că suveranitatea se exercită prin cele două modalități: alegeri libere și referendum. Ordinea firească este că suveranitatea se exercită prin Parlament și, câteodată, prin referendum", le-a indicat Nicolicea deputaților.
"Articolul 74 – dacă am întreba cetățenii dacă vor să plătească taxe, cred că răspunsul ar fi 100% că nu", a glumit deputatul PSD.
Când a încheiat expunerea, deputatul USR Ionuț Moșteanu l-a întrebat:
– Domnule președinte, care a fost urgența organizării acestei dezbateri? Având în vedere că suntem șase deputați și trei persoane din societatea civilă… Ați convocat…
– Să ne lămurim, nu am convocat pe nimeni, am invitat și vine cine vrea. Proiectul de lege se depune la Senat, procedura legislativă cred că ați învățat-o, și acceptăm amendamente. Ați înțeles procedura?, a întrebat deputatul PSD, ironic.
– Procedura am înțeles-o, problema e de transparență.
În continuare, Nicolicea l-a întrebat pe Moșteanu dacă, în cazul proiectelor depuse, a organizat dezbateri similare. Când Moșteanu a răspuns că a primit opinii scrise, președintele deputaților juriști a reacționat acid:
– V-aș ruga să vă abțineți cu comentarii care denotă faptul că, deși nu ați făcut ce comentați acum…
La rândul lui, deputatul USR Stelian Ion a punctat:
– E în derulare procedura de referendum declanșată de președinte, așa încât sămodifici o lege care reglementează o procedură deja declanșată este incorect.
Apărător al corectitudinii din PSD s-a dovedit a fi chiar fostul ministru al Justiției, Florin Iordache.
– Vrem să spunem și noi ceva! Inițiativa e de salutat. Fără îndoială, când inițiem o modificare legislativă, nu ne gândim la un referendum anume. Cei care cred că o modificăm pentru acest referendum se înșală. Dacă noi constatăm că o lege e incorectă, la un anumit moment trebuie modificată, a spus Iordache, împăciuitor.
Ceva mai agresivă a fost deputata ALDE Steluța-Gustica Cătăniciu:
– Aș vrea să le transmit colegilor de la USR că este incorect modul în care vă poziționați. Orice inițiativă din partea coaliției de guvernare vă transformă în oameni suspicioși! Dumneavoastră nu aveți calitatea de consultanți ai președintelui Iohannis, sunteți parlamentari și sunteți colegii noștri. Atunci când e vorba de o astfel de dezbatere, chiar dacă vi se pare că l-ar viza pe președinte, vă rog să aveți în vedere că sunteți deputați.
Nicolicea către un deputat USR: "Vreți să stricați atmosfera"
Inițiatorul proiectului, Eugen Nicolicea, a simțit și el nevoia unei justificări. El a spus că inițiativa este în lucru de mai mult timp și că a evitat să o prezinte public tocmai pentru că președintele Iohannis a declanșat procedura de organizare a referendumului.
– Am considerat că nimeni nu va spune că am făcut ceva împotriva președintelui. Dânsul, dacă va considera că acest lucru îl afectează, poate ține legea la promulgare sau o poate contesta la Curtea Constituțională, ca să nu afecteze lucrul bine făcut, acela de a anunța un referendum și de a nu-l mai face. Ce se întâmplă dacă președintele lansează o sută de teme la începutul mandatului, după care ne ține în suspans și le lansează pe parcursul a patru ani?
Deputatul Stelian Ion a reacționat:
– Această propunere a fost lansată după ce președintele a declanșat acest referendum.
– Vreți să stricați atmosfera cu niște pretexte! În ce fel afectează? Ca să încheiem cu bazaconiile astea, l-a certat președintele Comisiei juridice pe deputatul USR.
– V-aș răspunde după ce ne arătați proiectul, a răspuns Stelian Ion, în condițiile în care, de la începutul discuțiilor, inițiativa nu fusese prezentată deputaților.
– Atunci, întreb de ce vă pronunțați înainte?, a ripostat Nicolicea.
Moșteanu a comentat ironic așa-zisa dezbatere pe tema proiectului pe care Opoziția nici nu îl văzuse:
– Văd că s-a făcut un progres, poate colegii dumneavoastră ar fi pus dezbaterea noaptea.
– Fiecare inițiator își alege modalitatea de a se consulta. Nu am făcut-o noaptea pentru că nu ar fi participat decât protestatarii de la USR la acea ședință, a răspuns Nicolicea cu o nouă săgeată. Până acum am constatat că nu aveți nicio chestiune punctuală referitoare la ce am discutat. Nu vă ridicați la nivelul adunării și nu am să vă mai dau cuvântul dacă nu vă referiți punctual la ce facem!, a tranșat el discuția.
În acest punct, ușor iritat, președintele Comisiei juridice a decis în cele din urmă să scoată la iveală proiectul la care lucrase.
Argumentul principal pentru modificarea în sensul dorit de Nicolicea – astfel încât cetățenii să nu se poată exprima pe tema amnistiei și a grațierii – a fost articolul 74 din Constituție, care prevede, la alineatul 2, că:
"Nu pot face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea".
Practic, el a susținut că, dacă cetățenii nu au voie să propună inițiative pe tema amnistiei/grațierii, nu pot nici să răspundă la o întrebare care ar fi viza această temă în cadrul unui referendum.
Mai mult, Nicolicea a arătat că, de vreme ce angajamentele în privința luptei anticorupție au fost asumate de România la nivel internațional, temele conexe au la rândul lor caracter internațional – adică, în argumentația lui Nicolicea, un nou motiv pentru care amnistia și grațierea nu pot fi teme ale unui referendum.
– Nu are rost să întrebi populația ce dorește dacă ea nu poate să o facă singură. Dacă populația nu poate cere anularea taxelor, o poate face președintele? Nu are rost să ceri părerea cetățenilor într-o privință în care ei nu se pot exprima, a spus parlamentarul.
Nicolicea a prezentat apoi principalele modificări prevăzute de proiectul său.
1. Referendumul organizat de președinte pentru probleme de interes național va avea "caracter consultativ", iar rezultatul acestuia va fi tot unul "consultativ" – în condițiile în care, în prezent, legea nu precizează caracterul referendumului.
2. Președintele nu poate organiza un referendum pe teme care țin de "competența exclusivă a Parlamentului". Întrebat cu privire la formularea ambiguă care ar permite intervenții ale Parlamentului în procesul declanșării referendumului de către președinte, Nicolicea a răspuns că judecătorii CCR ar urma să decidă ce ține de "competența exclusivă a Parlamentului" și ce nu.
3. Referendumul organizat pentru demiterea președintelui devine "obligatoriu", iar rezultatul său va fi, la rândul lui, "obligatoriu".
Dacă proiectul lui Nicolicea va fi adoptat în forma actuală, referendumul ar deveni, practic, un instrument inutil în mâna președintelui, dar un as în mâneca Parlamentului, pentru că rezultatul aceluiași tip de procedură ar fi "consultativ" și pe teme restrânse dacă va fi organizat la cererea președintelui, dar "obligatoriu" pe subiectul demiterii acestuia.
Deputatul PNL Gabriel Andronache a anunțat, după prezentarea modificărilor, că PNL nu susține adoptarea proiectului.
Din nou, Nicolicea a ieșit la atac:
– Bănuiesc că a fost un congres al PNL în care partidul și-a exprimat părerea în cele câteva minute în care am citit modificările, pentru că dumneavoastră nu ați exprimat părerea personală, ci părerea PNL.
– Ați devenit și membru PNL?, a întrebat Andronache.
– Îmi manifestam uimirea și admirația față de faptul că ați luat decizia în numele partidului, a răspuns Nicolicea.
Între timp, în sală, senatorul PSD Șerban Nicolae le-a tradus reporterilor: "Nu poți să organizezi referendum legislativ, să întrebi: Sunteți de acord cu proiectul cutare? Nu poți să faci asta".
Până la ora redactării acestui material, proiectul lui Nicolicea nu a fost depus la Parlament.
La finalul ședinței, Nicolicea a transmis un comunicat de presă în care a adăugat:
"1. Problemele de interes național pot fi în continuare supuse referendumului așa cum se întâmplă și acum, respectiv referendumurilor cu caracter consultativ. În draftul de lucru există o prevedere certă în acest sens: «La cererea președintelui, poporul român își exercită voința prin referendum cu caracter consultativ cu privire la problemele de interes național».
2. Dacă în urma dezbaterilor comisiei și dezbaterilor din cadrul Grupului parlamentar al PSD se va agrea să se depună la Parlament acest proiect, Parlamentul îl va aproba, iar Președintele îl va promulga, își va produce efectele la 12 luni de la intrarea în vigoare a legii. Așadar, vorbim de un orizont de timp destul de îndepărtat până la producerea efectelor.
Drept urmare, nu influențează sub nicio formă referendumul propus de președinte, pe care amintesc că Parlamentul l-a avizat favorabil".
