Noul termen este acordat în cadrul „mecanismului de condiţionalitate”, menit să protejeze interesele financiare ale UE împotriva încălcării statului de drept de către guvernele din ţările UE. Este aplicat separat de alte proceduri privind statul de drept pe care UE le-a lansat împotriva Ungariei.

Comisia consideră că banii UE sunt în pericol în Ungaria din cauza a ceea ce ea consideră a fi corupţie, care poate lua forma unor licitaţii pentru proiecte finanţate de UE la care participă doar un singur ofertant, de obicei unul conectat cu partidul de guvernământ.

De asemenea, executivul UE îşi exprimă îngrijorarea cu privire la probleme privind independenţa sistemului judiciar, a mass-media şi a organizaţiilor neguvernamentale.

În trecut, premierul ungar Viktor Orban a respins îngrijorările UE şi ale SUA cu privire la corupţia din Ungaria, însă, în ultimele săptămâni, înalţi oficiali ungari au declarat că Budapesta ar fi dispusă să colaboreze cu Comisia cu privire la aceste preocupări.

Săptămâna aceasta, Ungaria a propus să reducă numărul de licitaţii publice la care participă un singur ofertant la 15% din total. De asemenea, s-a oferit să permită instanţelor să ordone procurorilor să ancheteze cazurile chiar dacă procurorii au decis să nu o facă, şi să facă procesul legislativ din Ungaria mai transparent şi mai incluziv.

Din cauza preocupărilor sale legate de banii de la bugetul UE, Comisia a lansat în aprilie „mecanismul de condiţionalitate” împotriva Ungariei, care ar putea atrage suspendarea celor 21 de miliarde de euro alocaţi Ungariei.

Comisia a anunţat vineri că l-a mandatat pe comisarul pentru buget, Johannes Hahn, să informeze Budapesta cu privire la măsurile pe care executivul UE intenţionează să le propună guvernelor UE în cazul în care acţiunile de remediere ale Ungariei nu vor fi adecvate.

„Ungaria are acum o lună în care îşi poate prezenta observaţiile şi orice informaţii suplimentare, în special cu privire la proporţionalitatea măsurilor avute în vedere de Comisie”, a spus braţul executiv al UE.

Fondurile afectate de mecanism se numesc de fonduri de coeziune – pe care ţările UE mai sărace decât media UE le primesc pentru a-şi dezvolta infrastructura, cum ar fi drumurile şi podurile, staţiile de tratare a apei sau transporturile.

Un oficial UE de rang înalt a declarat sub anonimat pentru Reuters că cel mai probabil propunerea Comisiei către guvernele UE nu va viza toate fondurile de coeziune destinate Ungariei, deoarece trebuie să fie proporţională cu amploarea problemei.

„Dar va fi o propunere serioasă, nu una simbolică”, a mai spus oficialul.

Cu toate acestea, suspendarea fondurilor de coeziune, care se adaugă la subvenţiile de 5,8 miliarde de euro din fondul de redresare, şi care sunt încă îngheţate, ar fi o lovitură majoră pentru economia ungară, care suferă din cauza deprecierii monedei, a creşterii costurilor de împrumut, a creşterii deficitului bugetar şi a inflaţiei galopante.