România a urmat un proces de consolidare fiscală semnificativă începând din 2009, care a dus la atingerea obiectivului pe termen mediu în 2014 și 2015, însă, în prezent, autoritățile urmează o politică fiscală expansionistă care duce la depărtarea substanțială de obiectivul pe termen mediu, se arată într-un raport de țară publicat miercuri de Comisia Europeană.

Executivul comunitar consideră că în România politica fiscală a devenit una pro-ciclică în 2016 iar, ca o consecință a reducerilor de taxe și a majorărilor de cheltuieli, deficitul guvernamental general s-a agravat în 2016 și este preconizat să crească și mai mult în 2017. Această majorare depășește cadrul fiscal, ale cărei prevederi sunt sănătoase în teorie dar nu sunt puse în aplicare. Odată cu deteriorarea balanței fiscale, ponderea datoriei publice ar urma să se deterioreze treptat dar va rămâne sub pragul de 60% din PIB.

La capitolul taxe, Comisia Europeană consideră că structura sistemului de taxe este favorabilă creșterii economice, veniturile din taxe depinzând mai mult de taxele pe consum și mai puțin de taxele pe veniturile companiilor și pe muncă. În schimb, ponderea muncii "la negru" continuă să fie mare, aproximativ 15-20% din PIB, ceea ce afectează veniturile din taxe. De asemenea, România are cel mai mare grad de neîncasare la TVA din UE (diferența dintre veniturile din TVA preconizate și cele colectate — n.r.).

Referitor la cadrul fiscal, Comisia Europeană consideră că acesta este sănătos dar nu este pus în aplicare. Prevederile fiscale incluse în Legea responsabilității fiscale sunt bine concepute, dar bugetul pe 2016 nu a respectat aceste prevederi. În plus, strategia fiscală pe termen mediu nu ghidează procesul bugetar anual. În 2016, la fel ca și în anii precedenți, autoritățile nu au trimis Parlamentului o rectificare la strategia fiscală până la data limită de 15 august.

În ceea ce privește stabilitatea financiară, Comisia Europeană consideră că aceasta s-a îmbunătățit în 2016, dar o serie de inițiative legislative riscă să submineze predictibilitatea legilor și încrederea investitorilor pentru că fac cadrul legal mai puțin predictibil. În acest context, Comisia susține că impactul complet al Legii dării în plată rămâne dificil de evaluat, adăugând că actul normativ trebuie revizuit pentru a ține cont de decizia Curții Constituționale. Executivul comunitar atrage atenția asupra altor inițiative care ar putea afecta sectorul bancar, referindu-se la un proiect de lege privind Agenția de protecție a consumatorului care ar putea afecta mandatul Băncii Naționale și puterea sa de supervizare a instituțiilor de credit. De asemenea, un alt proiect de lege vrea să restricționeze independența Băncii Naționale și să plaseze BNR sub un control mai strict al Parlamentului.

Pe ansamblu, Comisia consideră că România a făcut unele progrese cu recomandările de țară. "Au fost făcute progrese limitate în ceea ce privește credibilitatea instituțiilor fiscale, colectarea și respectarea taxelor și stabilitatea financiară. În schimb, au fost făcute unele progrese în domeniul ocupării locurilor de muncă, salariului minim, educației și pensiilor. De asemenea, au fost făcute unele progrese în domeniul sănătății, administrației publice și companiilor de stat precum și unele progrese în zonele rurale, transportului și investițiilor", se arată în raportul de țară al Comisiei.

Cele 27 de rapoarte de țară publicate miercuri prezintă analiza anuală realizata de serviciile Comisiei privind situația economică din statele membre, inclusiv o evaluare a dezechilibrelor macroeconomice, după caz. În urma publicării, în noiembrie 2016, a analizei anuale a creșterii pentru 2017 și a recomandărilor pentru zona euro, care stabileau prioritățile pentru acest an la nivel european, rapoartele publicate miercuri pun accentul pe dimensiunea națională a semestrului european. În primavară urmează să fie publicate recomandările specifice fiecărei țări.

AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)