UE cere ''eliberarea imediată'' a echipajelor ucrainene de pe navele sechestrate de ruşi (Donald Tusk)
Moscova trebuie să-i elibereze imediat pe marinarii pe care i-a reţinut după o escaladare a tensiunilor din Marea Neagră dintre Rusia şi Ucraina, a postat joi pe Twitter preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, relatează dpa.
Uniunea Europeană "cere eliberarea imediată a tuturor marinarilor ucraineni reţinuţi, returnarea navelor şi liberă trecere a tuturor vaselor prin strâmtoarea Kerci", a postat Tusk .
Tensiunile s-au amplificat după confruntarea navală din 25 noiembrie din largul coastei Crimeii, în urma căreia Rusia a capturat trei nave ucrainene şi i-a reţinut pe cei 24 de membri ai echipajelor.
''Decizie: UE prelungeşte în mod unanim sancţiunile economice împotriva Rusiei, dată fiind lipsa progreselor în implementarea acordurilor de la Minsk'', a anunţat pe Twitter preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Aceste sancţiuni sunt prelungite din şase în şase luni din iulie 2014.
"Este vorba despre a opta prelungire consecutivă", a subliniat purtătorul de cuvânt al lui Donald Tusk.
Sancţiunile vizează sectoarele financiar, energetic şi al apărării, iar UE condiţionează ridicarea lor de aplicarea completă a acordurilor de la Minsk, inclusiv retragerea armamentului greu şi respectarea încetării focului în estul separatist al Ucrainei.
În plus, Uniunea Europeană a inclus luni pe lista ei de sancţiuni nouă reprezentanţi ai rebelilor proruşi din estul Ucrainei, fără să adopte însă noi măsuri punitive împotriva Rusiei în contextul incidentului din Marea Neagră în urma căruia Rusia a sechestrat trei nave militare ucrainene împreună cu echipajele lor. Persoanele incluse pe această listă, al căror număr a ajuns astfel la 164, plus alte 44 de entităţi, au interdicţie de viză în statele UE şi le sunt îngheţate eventualele active deţinute în aceste state.
Potrivit Reuters, nu s-a putut realiza un consens pentru introducerea de noi sancţiuni după incidentul din Marea Azov, care au fost cerute de guvernele mai tranşante, susţin surse diplomatice. Dpa scrie că ţări precum Italia şi Ungaria s-au opus acestui demers, în timp ce altele, precum Marea Britanie şi statele baltice, erau favorabile unei poziţii mai dure a UE. AGERPRES
