Război în Ucraina. În timp ce Rusia se pregătește de anexarea teritoriilor ocupate, după ce a organizat așa zisele referendumuri în patru provincii, sute de ucraineni au reușit să scape din aceste zone prin ultimul punct de control rusesc. Mulți au spus că au fugit deoarece nu credeau că vor mai avea această șansă.

„O mulțime de oameni lasă totul în urmă. Sunt locuri care sunt complet pustii", a spus Lyubomir Boyko. „Toată lumea vrea să fie în Ucraina și de aceea toată lumea pleacă.”, a mai spus acesta.

„Nimeni nu a votat, dar rezultatele au fost anunțate”

Cei care au fugit din teritoriul controlat de Rusia spun că așa-zisul referendum a fost desfășurat de bărbați înarmați care au forțat oamenii să voteze în stradă.

„Este amuzant. Nimeni nu a votat, dar rezultatele au fost anunțate", a spus râzând Boyko, 43 de ani, din Golo Pristan, un sat din provincia Herson ocupată de Rusia, în timp ce aștepta miercuri în fața unui birou de ajutor al Națiunilor Unite, împreună cu familia sa, într-un centru de primire a refugiaților.

„Ei pot anunța orice vor. Nimeni nu a votat la referendum, cu excepția câtorva persoane care au schimbat tabăra. Au mers din casă în casă, dar nu a răspuns nimeni", a mai declarat Boyko.

De asemenea, bărbatul a precizat că rușii au permis, deocamdată, unor persoane să plece din teritoriile ocupate ale provinciilor Herson și Zaporojie prin singurul punct de control. Totuși, nimeni nu știe cât timp va rămâne deschisă această rută.

Ucrainenii se tem că bărbații în vârstă vor fi înrolați cu forța în armata rusă după ce Moscova va anexa teritoriul. Boyko a spus că nu știe dacă acești bărbați mai pot părăsi teritoriile, scrie Reuters.

„Simțeam presiunea, ușile se închideau”

„Soldații ruși ne-au întrebat: «De ce fugiți din Rusia?»", a declarat Tatiana Gorobeț, o asistentă medicală în vârstă de 46 de ani din Velyka Lepytykha, în provincia Herson, care a răspuns că ea și soțul ei merg să-și viziteze cei doi copii pe care i-au trimis în siguranță în Lviv în urmă cu două luni. „Nu le poți spune nimic altceva”.

Cuplul a plecat din oraș duminică dimineață, dar trupele rusești le-au interzis să treacă pe la ultimul punct de control. Au reușit să plece abia după trei nopți, au spus ei.

Ludmila Sapronov, o altă femeie care a reușit să plece din teritoriile ocupate a spus că a luat decizia, deoarece simțea presiunea, „ușile se închideau și nu vom mai putea pleca".

În contextul în care școlile publice au primit ordin să treacă la programa școlară rusă și la cursuri în limba rusă începând cu luna viitoare, femeia a mărturisit că nu a vrut ca fiul ei Bogdan, în vârstă de 13 ani, să se întoarcă la școala din oraș.

„Vă puteți imagina cum mă simt acum", a continuat ea, cu ochii plini de lacrimi. „Imediat ce am trecut de punctul de control, prima fotografie pe care am făcut-o a fost cea a steagului ucrainean. Sunt fericită.".

Referendumul, motivul principal al plecării

Andri, în vârstă de 37 de ani, care a refuzat să își dea numele de familie, a spus că în momentul în care a plecat cu familia sa, „coada de vehicule era atât de lungă, încât nu puteai vedea capătul ei”.

Un alt bărbat confirmă cele spuse de Andri și precizează că „șaptezeci la sută dintre oameni pleacă din cauza referendumului. Nu a fost lumină, nu a fost gaz și nu au existat locuri de muncă și, dintr-o dată, apare referendumul.”.

El a spus că a văzut trecători forțați să completeze buletinele de vot în genunchi la o intersecție din Bereslav, dar și că nu cunoaște pe nimeni care să fi votat pentru anexarea teritoriilor.

Rusia a spus că votul a fost voluntar și că prezența la vot a fost ridicată. Oficialii pro-ruși au publicat ceea ce ei descriu ca fiind rezultate care arată un sprijin covârșitor pentru anexare.

Kievul și țările occidentale califică referendumurile drept o farsă, menită să justifice anexarea unui teritoriu cucerit cu forța.

„Dacă aș veni la tine acasă și ți-aș spune: „Acum acest loc este al meu", ce ai face?", a intervenit Victor, tatăl lui Andri, în vârstă de 60 de ani. „L-ați preda? Nu, i-ai alunga cu o furcă? Rușii sunt urâți din punct de vedere moral.”.

Acest demers al Moscovei de anexare a patru regiuni ucrainene ocupate parțial de forțele sale armate suscită temeri că ar putea duce războiul declanșat de Vladimir Putin într-o etapă periculoasă.

Pseudo-referendumurile din Ucraina au fost inițiate într-un moment în care Moscova pierdea teren în fața trupelor ucrainene la șapte luni de la izbucnirea războiului. Învins pe câmpul de luptă, Putin a căutat o soluție politică pentru a ieși din impas și pentru a da un nou sens, chiar și un imbold intern, războiului pe care îl duce împotriva țării vecine.

Reacția comunității internaționale, inclusiv a Chinei, este fermă în privința nerecunoașterii noului act de anexare. Lui Putin nu-i pasă, așa cum a fost și în cazul Crimeei, însă va insista în mod fals pe toate canalele, mai ales pe cele de propagandă, că a răspuns voinței populației de a fi „eliberată” și de a adera la „Mama Rusie”.