O hotărâre recent adoptată de preşedintele Zelensky îi obligă pe bărbați să se întoarcă în Ucraina dacă au nevoie să-și înlocuiască pașapoartele, dar atunci o parte dintre ei, cei cu vârste cuprinse între 18 și 60, riscă să fie recrutați în armată. Ucrainenii care locuiesc în străinătate au declarat că nu au planuri de a se întoarce să lupte și consideră că legea este nedreaptă.

Guvernul ucrainean a luat o serie de măsuri pentru a atrage noi recruți, inclusiv reducerea vârstei de încorporare, de la 27 la 25 de ani. Însă anunțul de miercuri pare să fi provocat o oarecare confuzie inclusiv în cadrul guvernului. Un oficial ucrainean a declarat pentru Telegraph că nici ei nu ştiu sigur cum va funcționa legea, deoarece probleme precum scutirile pentru cei care nu pot lupta în mod legitim nu par să fi fost abordate.

De asemenea, legea a stârnit reacții mixte din partea aliaților Ucrainei. De exemplu, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, ministrul polonez al Apărării, a declarat că „cetățenii ucraineni au obligații față de stat” și că Varșovia va ajuta „pentru a se asigura că cei care sunt supuși serviciului militar obligatoriu merg în Ucraina”. În schimb, autoritățile germane au declarat că unii bărbați ucraineni își vor putea prelungi reședința în țară chiar dacă le expiră pașapoartele, atâta timp cât există o modalitate de a-i identifica.

Peste 4 milioane de ucraineni trăiesc în UE

În practică, mulți ucraineni au reușit să obțină scutiri, fie că au fost declarați inapți pentru serviciul militar, fie că aveau trei sau mai mulți copii, fie că au obținut permisiunea specială de a călători din partea guvernului. Alții au încercat să plece ilegal, unii trecând ilegal granițele vestice ale Ucrainei. Agenția de statistică a Uniunii Europene, Eurostat, afirmă că 4,3 milioane de ucraineni trăiesc în țările UE, dintre care 860 000 sunt bărbați cu vârsta de 18 ani sau mai mult.

Vladimir rămâne în Germania

Când Rusia a invadat Ucraina, în urmă cu doi ani, Vladimir, un ucrainean în vârstă de 39 de ani, și-a trimis fosta soție și pe fiul lor de patru ani în străinătate pentru a fi în siguranță.

La fel ca majoritatea bărbaților, el a rămas în țară, pentru că legea marțială le-a interzis celor care aveau vârstă de recrutate să părăsească Ucraina. Dar, după doi ani de singurătate și după ce a fost declarat inapt din punct de vedere medical pentru a servi, a decis să se alăture familiei în Germania. „Un copil are nevoie de un tată”, a spus el.

În ceea ce-l privește pe Vladimir, el a spus că nu va da curs apelului și nu se va întoarce.

„A fost dificil din punct de vedere moral [să plec], dar am decis că familia mea are nevoie de mine. Nu simt niciun fel de presiune din partea familiei sau a prietenilor să mă întorc. Toți colegii mei îmi înțeleg situația”, a declarat el.

„Pașaportul meu este încă valabil”, a spus Vladimir, „dar cred că pentru mulți oameni care au venit aici din zonele ocupate, cum ar fi Mariupol, situația este penibilă. Rusia le-a distrus casele, iar acum propria lor țară dă cu bâta în baltă”.

„Legea nu este corectă”

Volodimir, originar din vestul Ucrainei, este constructor şi locuiește și lucrează în Republica Cehă de aproape opt ani. Acum, potrivit noii legi, dacă are nevoie să-şi schimbe actele, el ar putea rămâne blocat în Ucraina şi obligat să ia parte la război.

„Legea nu este corectă. Și toți prietenii mei ucraineni din Republica Cehă, din Lutsk și Kiev sunt de aceeași părere. Nimeni nu este mulțumit de ea. Guvernul ne forțează, iar cu astfel de legi ne vom îndepărta de el. Ne vom lua cetățenia în alte țări”, a declarat el.

„Oamenii nu se vor întoarce. Cu cât războiul durează mai mult, cu cât mai multe legi ca aceasta sunt adoptate, cu atât mai mult oamenii urăsc Ucraina și guvernul. De ce să mă întorc să lupt? Pentru ce? De ce nu i-a păsat guvernului de migranții muncitori ca mine înainte de război?”, şi-a argumentat Volodimir decizia.

Nu se simte obligat să lupte pentru Ucraina

Un bărbat, care a recunoscut că a părăsit ilegal țara și se află în prezent în Indonezia, a declarat că nu se simte obligat să lupte pentru țară și că se consideră mai degrabă un observator decât un participant la război.

„În fiecare zi avem tot mai puțin teritoriu și tot mai puțini oameni. Unii au fost uciși, alții au traversat înot râul Tisza doar pentru a scăpa”, a spus el.

Legea este criticată inclusiv de militari activi

Poate surprinzător, legea a atras critici chiar și din partea unor soldați. „Sunt absolut de acord cu ei”, a declarat Nikita Ruzhenko, sergent de recrutare în cadrul brigăzii 113 din Ucraina, cu sediul la Harkov, când a fost întrebat ce părere are despre opiniile ucrainenilor care nu vor să se întoarcă. „Să le spui că au părăsit Ucraina, deci nu mai sunt ucraineni, nu este normal. Trebuie să-i invităm pe oameni înapoi, să-i întâmpinăm cu plăcere și nu să le spunem că nu sunt ucraineni. Este o prostie”, a completat el.

„Această lege nu va funcționa cum trebuie. Este un compromis politic și nimeni nu vrea să își asume responsabilitatea. Nu este bună pentru militari și nu este bună pentru civili. Este pentru toată lumea și pentru nimeni”, a fost de părere un alt militar activ.

Sergentul Ruzhenko, care și-a pierdut un ochi în primul an de război, dar care, la fel ca mulți răniți, este încă considerat apt pentru serviciu și nu poate fi demobilizat, recunoaște că recrutarea actuală este dezastruoasă.

El spune că, în timp ce soldatul ideal ar avea între 27 și 30 de ani, candidatul mediu are în jur de 45 sau 50 de ani, provine din pătura săracă a populaţiei și are adesea o stare de sănătate precară.

„Medicii îi trec ca fiind apţi. Când ajung în unități, comandanții văd oameni obosiți, cu o sănătate precară, unii cu boli cronice”, a spus el.

Soluția, susține el, nu este de a amenința oamenii de peste hotare, ci de a le permite oamenilor să își aleagă unitățile alături de care să participe la război.