Foști și actuali consilieri ai președintelui ucrainean Volodimir Zelenski sunt de părere că discursurile acestuia către națiune ar trebui să reflecte cu mai mult realism situația de pe câmpul de luptă, altminteri riscă să piardă încredere atât în plan intern, cât și în rândul susținătorilor Ucrainei, relatează FT, într-o analiză intitulată „Ucrainenii pun sub semnul întrebării discursurile colorate în roz ale lui Volodimir Zelenski”.

În fiecare din cele 650 de zile de război care s-au scurs până acum, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ținut cel puțin un discurs video adresat națiunii în care a lăudat trupele, a sărbătorit progresele de-a lungul liniei frontului și a reafirmat hotărârea neclintită a Kievului de a se opune agresiunii rusești.

Mesajul a fost invariabil „mergem înainte”, obiectivul fiind de a menține optimismul acasă și în străinătate, potrivit a trei persoane familiarizate cu strategia de comunicare. Politica este aplicată la toate nivelurile, de la ministere și administrații locale la comandanții militari și include cenzurarea strictă a veștilor proaste, cum ar fi numărul victimelor ucrainene sau atacurile rusești de succes.

Dar, în condițiile în care Ucraina s-a bucurat de puține realizări militare în acest an și sprijinul occidental se clatină, această strategie e de natură să creeze o ruptură între administrația prezidențială și conducerea militară, spun oficiali ai forțelor armate, foști membri ai personalului prezidențial și strategi de comunicare.

„Trebuie să adăugăm mai mult realism. . . și trebuie să fim la fel de curajoși în această privință ca la 24 februarie [2022]”, a declarat o persoană având legătură cu strategia de comunicare a administrației de la Kiev, referindu-se la ziua în care Rusia și-a început invazia pe scară largă în Ucraina.

Rivalii politici au început să-l critice deschis pe Zelenski. De pildă, primarul Kievului , Vitali Klițciko, l-a acuzat recent pe președintele ucrainean de autoritarism, mergând până la a-l compara cu liderul rus Vladimir Putin. Între timp, liderii militari au susținut că discrepanța dintre mesajele oficiale și situația de pe teren nu mai este deloc convingătoare și, prin urmare, nu mai reușește să-i motiveze nici pe ucraineni, nici pe partenerii occidentali.

Pe de altă parte, perspectiva lui Zelenski este că mesajele optimiste sunt singura modalitate de a-i liniști pe cei din Occident care se îndoiesc de Ucraina, precum și de a consolida încrederea în întreprinderile ucrainene, o sursă vitală de venituri pentru efortul de război. „Dacă suntem pesimiști, ne putem aștepta ca [oamenii] să înceteze să-și dezvolte afacerile în Ucraina, să nu mai plătească impozite, și nu vom mai avea suficienți bani pentru a continua lupta”, a declarat un oficial.

Divergențele au ieșit la iveală luna trecută, când generalul Valeri Zalujnîi a declarat pentru The Economist că războiul terestru se află într-un „impas” – un cuvânt considerat tabu la Kiev, în ciuda faptului că liniile frontului din estul Ucrainei abia s-au mișcat de când armata ucraineană a pornit contraofensiva în iunie.

Candoarea lui Zalujnîi i-a surprins pe mulți ucraineni, iar unii lideri occidentali chiar au sunat la Kiev pentru a întreba ce vrea să spună și dacă negocierile au devenit de acum o prioritate, potrivit oficialului citat. Irina Zolotar, consilier și șef de comunicare al fostului ministru ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că strategia comunicării optimiste a funcționat inițial, ajutându-i pe ucraineni să se aibă încredere în ei înșiși și în capacitatea lor de a rezista invaziei. Doar că în prezent a creat o narațiune confuză prin care „așteptările sunt supraestimate și nu corespund stării reale a lucrurilor” a subliniat Zolotar.

Astfel, articolele din presă în care starea de lucruri e descrisă ca fiind „nu la fel de bună” precum spune linia oficială au fost considerate false, a spus ea. În schimb, guvernul trebuia să dea dovadă de „realism echilibrat”.

„Pentru ca societatea să nu construiască castele în aer și să-și scoată ochelarii roz... Este necesar să încetăm să ne mai fie frică să spunem adevărul”, și anume că „această victorie va veni cu dificultate, că este un maraton, lung și epuizant”, a subliniat ea.

Zolotar a mai spus că strategia actuală a Kievului a avut efectul că publicul din Occident a început să se întrebe de ce ar mai fi nevoie să contribuie din banii plătitorilor de taxe dacă Ucraina este mereu „pe cale să câștige”.

Alți consilieri în materie de comunicare sunt de părere că astfel de mesaje îi protejează pe ucraineni și opinia publică occidentală de caracterul urgent al situației, subminând concomitent încrederea. „Uneori, lupta – comunicarea a ceea ce se întâmplă în mod real – spune mai mult decât o fotografie frumoasă a luptei", a spus un fost membru al personalului superior.

Un exemplu este utilizarea frecventă de către Ucraina a „contrapropagandei” în timpul bătăliei de 10 luni pentru orașul Bahmut din estul Ucrainei, a spus acesta. A oglindit tacticile rusești în încercarea de a menține o imagine a succesului, în timp ce partenerii occidentali repetau Kievului că Bahmut nu merita pierderile enorme. Canalele oficiale de pe Telegram și alte platforme sociale foloseau sloganuri precum „Fortăreața Bahmut” și „indestructibilul” Bahmut – care au dispărut doar cu câteva zile înainte ca Rusia să declare victoria asupra orașului în mai.

Zelenski nu a admis niciodată oficial retragerea Ucrainei din Bahmut , iar în iunie Ministerul ucrainean al Apărării a prezentat atacurile ucrainene continue la periferia orașului drept dovadă că nu a pierdut bătălia.

Comunicarea a mascat „nivelurile incredibile de epuizare, suferința a mii de familii, numărul enorm de decese zilnice, tensiunea și îndoiala”, a mai spus spus fostul angajat. Ignorarea veștilor proaste a creat peste hotare perspectiva a „doi propagandiști care luptă împotriva narațiunilor propagandistice”.

Știrile despre război au ajuns la publicul ucrainean prin intermediul rețelelor sociale și a veștilor transmise oral, în ciuda cenzurii, a declarat Oksana Romaniuk, director la Institutul pentru Informare în Masă din Ucraina, o organizație de monitorizare a mass-media.

„Aproape toată lumea din Ucraina are rude sau prieteni care luptă sau care au suferit direct din cauza războiului. Dacă nu există informații negative, aceasta va ucide încrederea față de guvern”, a spus Romaniuk. Acesta a evidențiat scăderea audienței pentru „Teledonul” național al Ucrainei – buletine de știri aprobate de guvern difuzate de principalele canale – precum și un sondaj recent al Institutului Republican Internațional din SUA, care a arătat scăderea sprijinului pentru Zelenski. Marina Brilova, un lector de limbă ucraineană în vârstă de 61 de ani, a declarat că nu a mai urmărit Teledonul din primele zile ale invaziei, dar a înțeles nevoia președintelui de a galvaniza națiunea.

„Cred că fac parte dintre cei care ar dori să primească vești pozitive, dar este imposibil să trăiești fără realitate”, a spus ea.