În 2014, jumătate din Donbas a fost ocupată de forţele proxy ale Rusiei în urma unei campanii de propagandă şi a unei operaţiuni militare coordonată în mare parte de persoane aflate în legătură cu serviciile ruse de spionaj, în care au fost atraşi şi localnici. După o serie de bătălii în primul an, linia frontului nu s-a mai modificat substanţial, conflictul rămânând unul de intensitate scăzută până la actuala invazie pe scară largă în Ucraina. Acordurile de pace negociate în 2015 nu au fost niciodată implementate – iar Donbas, o regiune industrială vastă, s-a transformat dintr-o regiune promiţătoare într-una aproape lipsită de viitor.

În Donbasul ocupat, economia izolată s-a prăbuşit, iar libertăţile civile s-au evaporat. Cei ce îndrăzneau să se plângă sau se declarau împotriva regimului riscau să fie închişi fără judecată în lagăre de detenţie, să dispară sau chiar să fie executaţi.

De-a lungul celor opt ani de conflict, războiul mocnit din Donbas a început să fie ignorat de mulţi cetăţeni din Ucraina, care şi-au putut trăi viaţa în normalitate, departe de linia frontului. Cei care însă au rămas în Donbas, pe teritoriul controlat de Ucraina, au continuat să-i resimtă impactul, de la explozii în urma bombardamentelor la şomaj, separaţi de prieteni şi rude, şi suferind în urma lipsei unor utilităţi de bază precum apă, electricitate şi gaze.

De la invazia pe scară largă a Ucrainei, unii dintre ei s-au întors să lupte în Donbas, dar nu fără a fi cuprinşi de sentimente de vinovăţie. Unul dintre ei este Yegor Firsov. Originar din Doneţk, Firsov a fost ales deputat în parlamentul Ucrainei de la Kiev după 2014, iar în prezent este medic voluntar în armată.

„În ultimii opt ani, am locuit la Kiev. Am ignorat războiul. Am ţinut o armă în casă timp de opt ani şi nu am exersat niciodată cum să o manevrez. Mă detest din cauza asta”, a spus Firsov, care s-a născut Avdiivka (Doneţk), o localitate aflată încă în posesia Ucrainei, dar care a fost în mare măsură distrusă de bombardamente.

Firsov a spus că s-a înrolat iniţial în forţele teritoriale de apărare ale Kievului iar după ce a fost martor la atrocităţile ruse din regiunea Kiev, a vrut să se alăture armatei. Îi cunoştea pe comandanţii din Avdiivka şi a avut parte de o lună de pregătire ca medic înainte de a fi trimis pe front.

„Oamenii cred că Donbasul este exclusiv o populaţie de pro-ruşi, dar mulţi oameni sunt împotriva Rusiei şi sunt patrioti. Cetăţenii din alte părţi ale Ucrainei îi înţeleg acum pe cei din Donbas. Acest război nu a fost alegerea lor”, a explicat Firsov

Mulţi alţi ucraineni din Donbas aflaţi acum pe front luptă cu ruşii încă din 2014. Medvid, un soldat din cadrul forţelor speciale ucrainene care vrea să fie cunoscut cu numele său de război, a spus că înţelege Rusia din interior.

„Eram la Moscova când a început totul [în 2014]. Aveam o afacere bună cu metal acolo”, a spus Medvid. „Dar mă uitam la televizor şi mă întrebam ce naiba se întâmplă.”

El a spus că unitatea sa e formată în mare parte din localnici din Donbas, cu vârsta cuprinsă între 21 şi 50 de ani, şi că fostul lor comandant avea 62 de ani.

„Obişnuiam să am o viaţă grozavă. Aveam zeci de studenţi, îmi puteam permite tot ce aveam nevoie, dormeam lângă persoana iubită”, a spus Khimion, din biroul situat în apropierea unor străzi bombardate intens în ultimele săptămâni.

Ea şi alţi voluntari din oraş acoperă lacunele din lanţul de aprovizionare al armatei – saltele de dormit, rucsacuri, şosete, cizme, căşti.

„Din păcate, s-au depus multe eforturi de-a lungul unei lungi perioade de timp pentru a şterge tot ce e specific ucrainean în Donbas. Aşadar, nu neg faptul că există o mulţime de ucraineni care sunt pro-ruşi. Dar totul porneşte de la moştenirea sovietică. Apoi, sunt şi ceilalţi, care sunt indiferenţi pentru că casele lor se află undeva departe de toate astea”, a spus Khimion.

„Singurul lucru pe care oamenii nu trebuie să-l facă este să uite de război, cum au făcut-o data trecută. Adesea îmi trece prin minte că dacă mai multor oameni le-ar fi păsat înainte, altfel ar fi stat acum lucrurile”, a spus Khimion.

„Războiul nu este nou pentru noi, dar cel de acum este războiul războaielor. Oamenii trebuie să înţeleagă că ei au venit aici să ne distrugă. Este un ciclu al istoriei,” a spus şi Viktor Shulik, un fost director de şcoală din Bahmut, un oraş din regiunea Doneţk aflat în prima linie.

De mai bine de o lună, Vasyl, proprietarul unui hotel din localitatea Konstantinovka, face naveta din oraşul său natal către prima linie a frontului, la aproximativ o oră distanţă.

„În brigada noastră mai mult de jumătate sunt din locuitori din Donbas”, a spus Vasyl, explicând că dacă linia frontului se mută un pic mai spre vest el şi şi mulţi cei din unitatea sa riscă să piardă totul: afaceri, casa, oraşul natal şi oamenii pe care îi cunosc.

În ultimii opt ani, spune Vasyl, a văzut cum viaţa oamenilor din Donbasul ocupat de ruşi se deteriorează drastic, de aceea este hotărât să facă tot ce poate pentru a preveni ca o şi mai mare parte din regiune să intre sub ocupaţia rusă.

Rusia a declarat capturarea Donbasului ca fiind una dintre priorităţile sale şi a bombardat sistematic iar apoi a capturat oraşe şi sate din Luhansk şi Donesk. În prezent, deţine aproximativ 75% din regiune.