Președintele rus Vladimir Putin nu va folosi arme nucleare pentru a-și menține controlul asupra Crimeei, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt care a respins avertismentele occidentale contrare, considerându-le un produs al „propagandei” rusești.

FOTO: Shutterstock

„Nu cred că vor folosi o armă nucleară împotriva Ucrainei”, a declarat reprezentantul special ucrainean Tamila Tasheva pentru Washington Examiner.

Putin a schițat gesturi amenințătoare cu privire la arsenalul nuclear al Rusiei în ultimul an, într-un efort aparent de a descuraja Statele Unite și alți aliați occidentali să ofere ajutor militar Ucrainei. Afirmațiile despre armele nucleare a șefului de la Kremlin sună a „exagerare” pentru Tasheva, deoarece el a ezitat să desfășoare armele atunci când forțele ucrainene au alungat trupele rusești din orașul Herson - la doar câteva săptămâni după ce a fost semnată anexarea regiunii de Rusia.

„Ucraina a atacat teritoriul orașului Herson, la sfârșitul anului trecut. Potrivit Constituției lor, aceea zonă este parte a Rusiei”, a reamintit ea. „Conform doctrinei nucleare ruse, dacă facem ceva împotriva integrității lor teritoriale, a integrității teritoriale rusești, trebuie să folosească imediat armele nucleare. Dar ei nu le-au folosit, nici până acum”.

Eșecul repetat al lui Putin de a aplica așa-numitele „limite” i-a încurajat pe oficialii americani și europeni să crească calitatea și cantitatea ajutorului militar pe care îl acordă Kievului, până la un anumit punct, iar unii americani fac parte din ecoul apelului ucrainean ca Occidentul să-l sfideze și mai mult pe Putin.

„Ideea generală este că Putin nu are bariere”, a declarat pentru Washington Examiner fostul ambasador Bill Taylor, care a condus în două rânduri ambasada SUA la Kiev. „Această „escaladare” și „depășire a limitelor” este un concept lipsit de sens. Trebuie să îi sprijinim pe ucraineni pentru a le permite să câștige, iar ucrainenii trebuie să facă ceea ce trebuie să facă pentru a câștiga, iar pentru asta și luptă în continuare. Ei nu au fost descurajați lupte pentru a-i alunga pe ruși”.

Cu toate acestea, mulți lideri occidentali nu împărtășesc nepăsarea lui Tasheva față de amenințările lui Putin, în special în ceea ce privește Crimeea , sediul istoric al flotei imperiale rusești din Marea Neagră. Putin a sărbătorit confiscarea ca pe o recuperare a „pământului sfânt” pentru Moscova - o regiune de „importanță sacrală pentru Rusia, precum Templul din Ierusalim pentru adepții islamului și iudaismului”, după cum a spus în 2014.

O astfel de retorică a avut un efect în imaginația occidentală. Chiar și fostul prim-ministru britanic Boris Johnson, un susținător declarat al ajutorului militar acordat Ucrainei, a sugerat că „Crimeea este o problemă separată”, iar secretarul de stat Antony Blinken ar fi apreciat că „o încercare ucraineană de a recuceri Crimeea ar fi o depășire a unor anumite bariere” pentru Rusia. Aceasta este o temere bipartizană la Washington, care a fost împărtășită direct președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor despre încercarea forțelor ucrainene de a elibera Crimeea.

Pentru Tasheva, o tătară din Crimeea care a declarat că părinții ei încă locuiesc în Sevastopol, în extremitatea sudică a peninsulei, această anxietate arată că „propaganda” lui Putin continuă să lucreze asupra gândirii occidentale. Împărăteasa rusă Ecaterina cea Mare a anexat Crimeea în 1783, după un război cu Imperiul Otoman. Conducătorul sovietic Nikita Hrușciov a transferat peninsula sub control ucrainean în 1954, după ce un tur al regiunii „deșertice” l-a convins că „Ucraina ar putea să o gestioneze mai bine”, după cum a amintit recent Rory Finnin de la Universitatea din Cambridge.

„Nu există nimic foarte special în legătură cu Crimeea”, a spus Tasheva.„Crimeea este un teritoriu pe care trăiesc trei populații, populații indigene. ... Perioada de timp în care Crimeea s-a aflat sub controlul Imperiului Rus, de exemplu, sau al Federației Ruse - nu a fos o perioadă foarte lungă, de fapt”

Interesul fundamental al Rusiei pentru Crimeea, potrivit lui Tasheva și colegilor săi, se axează pe importanța logistică a peninsulei pentru invazia rusă și pe situația dificilă a tătarilor din Crimeea și a altor ucraineni loiali Kremlinului.

„Crimeea este unul dintre principalele tipuri de rampe de lansare sau trambuline pentru atacurile rusești asupra părții continentale a Ucrainei”, a adăugat Maria Tomak, consilier al lui Tasheva. „Iar Crimeea, de-a lungul ultimilor nouă ani, a fost locul unde au avut loc încălcări grave ale drepturilor omului”.

Acesta este un argument convingător pentru mulți republicani de frunte, cum ar fi președintele Comisiei pentru afaceri externe din Camera Reprezentanților, Michael McCaul care a citat presupusele crime de război comise de Rusia în Ucraina pentru a argumenta în favoarea trimiterii în Ucraina a avioanelor de luptă F-16 și a sistemelor de rachete cu rază lungă de acțiune fabricate în SUA.

„Am auzit personal o mărturie de la o mamă care a văzut cum fiica ei de 5 ani a fost violată în grup până la moarte de 10 mercenari wagnerieni care apoi i-au aruncat cadavrul pe marginea drumului”, a declarat McCaul în timpul unei audieri în Congres luna trecută. „Trebuie să facem mai mult decât să dăm Ucrainei suficient pentru supraviețuire. Trebuie să le dăm urgent sisteme de rachete cu rază de acțiune mai lungă, cum ar fi ATACMS, pentru victorie. Acestea sunt esențiale nu numai pentru a distruge dronele iraniene din Crimeea, care au fost devastatoare pentru infrastructura civilă a Ucrainei, ci și pentru a permite Ucrainei să avanseze cu iminenta contraofensivă pentru a-și recuceri teritoriul și a-și elibera poporul de amenințarea zilnică a terorii rusești”.

Liderii occidentali au ținut să amâne dezbaterea privind promisiunea lui Zelenski de a recuceri Crimeea până după contraofensiva ucraineană. Peninsula Crimeea se leagă de partea continentală a Ucrainei, nu de Rusia, și se așteaptă ca forțele ucrainene să încerce o străpungere pentru a diviza din nou forțele rusești.