Ministerul Infrastructurii din Ucraina afirmă, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.

Foto: Google Arts and Culture

„Pentru prima dată în timpul independenței Ucrainei , pescajul care trece prin Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m. Este o mare oportunitate pentru capacitatea fluviului Dunărea și pentru cifra de afaceri a porturilor de export. Continuăm să dezvoltăm clusterul portuar dunărean împreună cu partenerii noștri europeni”, se arată în postarea publicată, vineri, pe Twitter.

Cu o zi înainte, ambasada ucraineană la București a precizat că toate lucrările de pe canalul Bîstroe „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei”. De asemenea, ambasada a mai transmis că lucrările „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.

Ulterior, pe site-ul ministerului infrastructurii ucrainean a fost transmis un mesaj cu privire la creșterea adâncimii de navigare: „Conform ordinului din 16 februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bâstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri. La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri.

Îndepărtarea sedimentelor s-a făcut ca parte a programului UE «Solidarity Lanes», menit să promoveze dezvoltarea rutelor logistice alternative pentru exporturile ucrainene“.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea nu a primit nicio solicitare pentru aprobarea unui proiect care să vizeze adâncirea şenalului navigabil al canalului Bîstroe, din Ucraina.

„Dacă în momentul de faţă, Ucraina ar începe din nou să sape, evident că impactul nu ar putea fi acceptat de partea românească. Şi aşa ne confruntăm cu debite tot mai mici ale Dunării, cu nivel de apă extrem de scăzut pe canale sau în lacuri, din cauza perioadei de secetă. Dacă la toate acestea s-ar adăuga şi o scădere de nivel cauzată de dragajele din zona respectivă, de o preluare de debit mai mare pe partea ucraineană decât în zona românească, evident că România ar solicita din nou întreruperea unor asemenea lucrări”, spunea săptămâna trecută directorul executiv al ARBDD, Viorica Bîscă.

Transportul de mărfuri a crescut de câteva ori

Transportul de mărfuri a crescut de câteva ori în ultimul an, a precizat partea ucraineană.

„Zona portuară a Dunării și-a dezvoltat semnificativ capacitatea de export în ultimul an. Doar în martie anul trecut, circulația mărfurilor în porturile Izmail, Reni și Ust-Dunăre” a crescut de trei ori. Dintre acestea, au fost exportate peste 17 milioane de tone de produse, inclusiv peste 11 milioane de tone de produse alimentare. Ca urmare a acestei dinamici și a problemelor care încă persistă cu exporturile prin porturile maritime, dezvoltarea infrastructurii regiunii Dunării este un domeniu prioritar al activității noastre. În cadrul acestei lucrări și datorită succeselor Armatei Ucrainene la Marea Neagră, am deschis deja estuarul Bâstroe pentru transport maritim și am crescut potențialul de transbordare al porturilor. De asemenea, continuăm lucrările de dragare în partea ucraineană a Dunării“ a declarat Oleksandr Kubrakov, viceprim-ministru pentru Reconstrucția Ucrainei - Ministrul Dezvoltării Comunitare, Teritoriilor și Infrastructurii.

Potrivit acestuia, transportul maritim va fi mult mai eficient: „Am reușit să creștem pescajul permis al navelor pentru prima dată de la declararea independenței. Datorită acestui fapt, vom putea asigura transport maritim mai eficient și mai sigur între Marea Neagră și Dunăre, și vom putea crește fluxul de transport de mărfuri prin porturile la Dunăre.

Mulțumim partenerilor noștri europeni pentru susținerea acestui proiect al nostru în cadrul programului «Solidarity Lanes»“.