Ucraina este pregătită să își modifice legislația privind drepturile minorităților pentru a debloca acordul UE privind deschiderea negocierilor de aderare în cursul acestui an, a declarat pentru FT vicepremierul acestei țari, Olga Stefanișina.

Kievul este pregătit să facă „modificări suplimentare” ale legislației privind învățământul secundar în limbile minorităților, inclusiv în maghiară, atât timp cât se va găsi un echilibru cu predarea în ucraineană.

Această problemă a devenit cel mai mare potențial obstacol în calea începerii negocierilor oficiale de aderare la UE cu Kievul. Liderii blocului comunitar urmează să decidă în decembrie dacă vor începe discuțiile, însă premierul Ungariei, Viktor Orbán, a amenințat în repetate rânduri că se va opune procesului din cauza problemei drepturilor minorităților, acuzând Kievul de „ungarofobie”.

Protejarea drepturilor minorităților se numără printre cele șapte criterii cerute de UE înainte de începerea negocierilor de aderare.

Oficialii ucraineni vor începe săptămâna aceasta discuții bilaterale cu Ungaria și România pentru a încerca să ajungă la un acord privind echilibrul între învățământul în limba ucraineană și cel în limbile minorităților în învățământul gimnazial și liceal.

„Vom modifica legislația privind minoritățile naționale și putem introduce amendamente suplimentare [în lege] dacă este necesar, dar trebuie să avem mai întâi negocierile [bilaterale]”, a declarat Stefanișina.

Oficialul ucrainean a subliniat că legislația curentă, în urma căreia au fost introduse mai multe cursuri obligatorii de predare a limbii ucrainene, dă rezultate. „A fost găsit un echilibru și acesta funcționează. Așa că trebuie să evaluăm asta”.

Oficialii de la Kiev și Bruxelles se tem că Orban, un aliat al Moscovei, nu este interesat să găsească o soluție la problema educației și o va folosi ca scuză pentru a bloca începerea negocierilor de aderare în decembrie.

Comisia de la Veneția, un organism consultativ al Consiliului Europei privind dreptul constituțional a declarat, de asemenea, că Ucraina ar trebui să protejeze drepturile lingvistice ale vorbitorilor de limbă rusă.

Comisia Europeană a declarat că Ucraina a îndeplinit pe deplin două dintre cele șapte criterii de referință pentru începerea discuțiilor - libertatea presei și reforma judiciară. În cursul acestei toamne, Comisia va evalua progresele înregistrate în ceea ce privește celelalte cinci obiective - drepturile minorităților, reformele anticorupție, legislația de combatere a spălării banilor, legile anti-oligarhie și reforma Curții Constituționale.

De asemenea, Stefanișina a indicat că Kievul este pregătit să schimbe cursul în ceea ce privește reintroducerea unui registru obligatoriu al bunurilor pentru aproximativ 300.000 de funcționari publici. Registrul, creat în 2016, este considerat de grupurile anticorupție și de FMI ca fiind o măsură de protecție esențială împotriva averilor dobândite ilicit. Acesta a fost suspendat anul trecut din motive de securitate, după invazia la scară largă a Rusiei.

Grupurile societății civile au cerut parlamentului să reintroducă declarațiile obligatorii, cu excepții pentru militarii în funcție.

Deputații ucraineni au votat pentru a menține registrul secret pentru încă un an, declanșând un val de critici.

„Din punctul meu de vedere, un an nu este o perioadă lungă de timp. Totuși, pentru a nu lăsa loc de speculații și nici pentru subminarea angajamentului nostru . . ar putea fi luată decizia de a-l face public”, a declarat pentru FT viceministrul ucrainean pentru integrare europeană si euro-atlantică.

Zelenski a respins legea privind declarațiile de avere ale oficialilităților

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat marţi că a respins legea care în forma sa actuală menţinea secrete declaraţiile de avere ale oficialităţilor.

Parlamentul ucrainean a votat săptămâna trecută pentru reinstituirea regulii privind declaraţia de avere, ce fusese suspendată, ca măsură preventivă, după începerea invaziei ruse. Legea adoptată de parlamentarii ucraineni menţine pentru încă 12 luni caracterul secret al declaraţiilor respective, fapt ce îl nemulțumește pe Zelenski.

„Motivul (pentru veto, n. red.) este clar: declaraţiile ar trebui să fie dezvăluite integral. Chiar acum. Nu peste un an. Registrul trebuie să fie deschis chiar acum”, a scris președintele ucrainean pe contul său de Telegram.