Noul ministru ucrainean al Apărării vrea să reconstruiască complexul industrial militar al țării.

Când Ucraina făcea parte din URSS avea o industrie uriașă de apărare. Aproximativ 1,5 milioane de ucraineni au lucrat la 700 de întreprinderi militare, inclusiv 205 fabrici și 130 de unități de cercetare. În epoca sovietică, al doilea președinte al Ucrainei, Leonid Kucima, a condus Iujmaș, cea mai mare fabrică de rachete din lume din Nipro. Fabrica emblematică din Harkov producea 900 de tancuri pe an. Dar corupția și neglijența după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 au ucis treptat aceste întreprinderi.

Acum, Ucraina își reconstruiește industria de arme aproape de la zero. Noul ministru al Apărării, Rustem Umerov, a spus că una dintre prioritățile sale este de a reumple depozitele de muniție ale Ucrainei prin creșterea producției locale, folosind producători locali ori de câte ori este posibil.

„Orice lucru care poate fi produs local, trebuie să fie produs local”, a spus Umerov pentru „The Economist“. Umerov vrea să încurajeze producătorii privați de arme, care reprezintă doar 20-30% din industria locală. El spune că este dispus să plătească firmele locale în avans dacă își pot demonstra capacitatea de a produce echipamente utile.

Oleksandr Kamișin, un fost bancher de investiții care a condus anterior Ukrzalizniția și urmărește inovațiile de management din vest, este angajat în reformarea întreprinderilor de stat.

„Primele 100 de zile de război au fost despre curaj. Următoarele 1.000 de zile sunt despre rezistența la oțel“, declară el.

În iunie, la 3 luni de la numire, Ucraina a produs tot atâtea obuze ca în întregul an precedent. În iulie, acest indicator s-a dublat, spune Kamișin.

„Mulți se luptă cu lipsa managerilor capabili. Ministerul Apărării se oferă să ajute la întoarcerea acestor oameni de pe front. Potrivit previziunilor lui Kamișin, în 5 ani, firmele private vor produce 80% din produsele locale”. Una dintre direcții: dronele. Producția lor în Ucraina crește exponențial.

„Vom produce de 120-150 de ori mai multe drone decât anul trecut”, spune Mikailo Fedorov, ministrul transformării digitale în vârstă de 32 de ani, care coordonează aceste eforturi.

Numărul firmelor locale din această afacere a crescut de la 7 în decembrie la 70 în prezent, marea majoritate dintre ele fiind private. Pentru a încuraja această creștere, guvernul a eliminat tarifele la componentele importate și cumpără drone la prețuri care permit marje de până la 25%.

„Putem câștiga războiul tehnologic. Suntem ajutați de țări cu o economie mare și un nivel mai mare de libertate. Tehnologia iubește libertatea și iubește mobilitatea. Le avem pe amândouă“, spune Fedorov.

Kamișin vrea ca antreprenorii militari occidentali să înceapă să-și localizeze producția. Compania britanică de apărare BAE Systems, care produce multe dintre armele furnizate Ucrainei, a înființat o filială locală, sperând să producă obuzierele L119 și M777, care sunt utilizate pe scară largă în prima linie.

Cel mai mare producător german de arme Rheinmetall repară deja tancuri Leopard în Ucraina și intenționează să deschidă în curând o fabrică de tancuri blindate aici. După cum a spus directorul general al companiei, Armin Papperger, într-un interviu pentru CNN: „Ucrainenii trebuie să devină autosuficienți. Dacă se așteaptă mereu ca europenii sau americanii să-i ajute în următorii 10 sau 20 de ani... este imposibil”.

Apărarea unor astfel de fabrici de atacurilor rusești va necesita ingeniozitate.

„Nu vom avea fabrici uriașe în stil sovietic, ci multe întreprinderi mai mici împrăștiate în toată țara”, spune Kamișin.

Între timp, cheltuielile militare au crescut de la 5% din PIB înainte de război la 26% în acest an. Chiar dacă ostilitățile încetează, costurile pot să nu scadă mult.

„Vreau ca armata ucraineană să fie atât de puternică încât Rusia să nu îndrăznească nici să privească în direcția noastră”, spune șeful Statului Major al armatei Ucrainei, generalul Vaaleri Zalujnîi.

Zelenski pregătește poporul

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a început să pregătească societatea pentru un război lung. „Nu este vorba doar de eliberare cu orice preț. Este vorba despre eliberare, dar fără pierderea unui număr mare de vieți”, a spus el recent într-un interviu pentru „The Economist“. În discursurile lui Zelenski a început să se scurgă perspectiva unei slăbiri a luptei.

„Trebuie să învățăm să trăim cu conflictul. Totul depinde de cum va fi acest război. Suntem pregătiți să luptăm foarte mult timp, minimizând în același timp numărul victimelor. Ca și în Israel, de exemplu. Putem trăi așa”, a spus recent președintele ucrainean.

Războiul de anduranță, totuși, va necesita schimbări majore în planificarea militară, economie și societate în ansamblu. Improvizația eroică și descentralizarea inerente în faza incipientă a războiului nu vor mai fi suficiente, notează publicația.

Anul trecut, Ucraina a primit 31 de miliarde de dolari ajutor financiar internațional și intenționează să primească și mai mult în acest an. Dar ministrul de Finanțe Serhii Marcenko spune că „o asemenea generozitate nu va dura la infinit”.

Probleme de rezolvat

Potrivit ministrului Marcenko, economia Ucrainei este prea mică pentru a genera suficiente venituri fiscale pentru a finanța securitatea țării, așa că guvernul va trebui să o ajute să crească prin îmbunătățirea climatului de afaceri și stimularea industriei.

Principala problemă pentru investitori, conform lui Marcenko, nu este securitatea fizică, ci un sistem juridic nesigur, adică o problemă care exista chiar înainte de război. În mod similar, majoritatea ucrainenilor consideră că corupția, nu pagubele cauzate de război, este principalul obstacol în calea redresării. Anchetatorii independenți, procurorii și instanțele care luptă împotriva corupției în Ucraina înregistrează unele progrese, dar sistemul judiciar în ansamblu rămâne ineficient și imprevizibil.

Poate cea mai gravă traumă pe care războiul a provocat-o economiei a fost emigrarea a 7 milioane de ucraineni, adică aproape 20% din populația antebelică de 37 de milioane de oameni. Mai mult de două treimi sunt femei, deoarece bărbaților de vârstă militară le este interzis să părăsească țara. Populația aptă de muncă a scăzut de la 16,7 milioane în 2021 la 12,4 milioane în acest an ”, scrie „The Economist“.

Pentru a atrage oamenii înapoi, guvernul oferă granturi pentru pornire și credite ipotecare subvenționate pentru cei care își reconstruiesc casele. Dar mulți dintre cei plecați s-au stabilit în țările UE mai bogate și mai stabile, și-au găsit de lucru și și-au trimis copiii la școală. Este puțin probabil ca aceștia să-și dorească noi tulburări și ar putea vedea mai multe oportunități pentru ei și copiii lor în străinătate, indiferent de situația de securitate din Ucraina. Un sondaj recent a constatat că aproximativ jumătate dintre cei care s-au mutat în Germania intenționează cel puțin să rămână acolo în viitorul apropiat.