La finalul anului 2024, Ucraina se află pe defensivă, cu pierderi grele și un avans constant al forțelor ruse, în timp ce Kievul ia în calcul negocieri de pace, fără a abandona condițiile teritoriale.

Într-un an marcat de intensificarea atacurilor rusești, Kievul s-a văzut nevoit să vorbească pentru prima dată despre posibilitatea de a pune capăt „fazei fierbinte” a războiului fără a recuceri teritoriile ocupate de Moscova, potrivit analiștilor de la Kyiv Independent, AFP și The Moscow Times.

Avansul forțelor ruse și pierderile Ucrainei

Anul 2024 a fost unul dintre cei mai dificili pentru Ucraina, aproape permanent pe defensivă, cu excepția unei incursiuni semnificative, dar riscante. Forțele ruse au avansat constant, cucerind teritorii din regiunile estice și sud-estice ale țării. În februarie 2024, Rusia a capturat orașul industrial Avdiivka din regiunea Donețk, iar ulterior a intensificat atacurile asupra localităților Torețk și Niu-Iork.

Avansul rus în est a continuat și în timpul verii, în apropierea orașelor Pokrovsk, Kurahove și Vuhledar. În octombrie, Rusia a cucerit Vuhledar și, potrivit experților, este posibil ca Pokrovsk să fie capturat în „câteva luni”. În paralel, la nord de Harkov, trupele ruse au lansat o ofensivă surpriză în luna mai, punând și mai multă presiune pe armata ucraineană.

Un alt punct de cotitură a fost incursiunea transfrontalieră a Ucrainei în regiunea Kursk din Rusia, în luna august, deși la finalul anului Kievul controla mai puțin de jumătate din teritoriul câștigat inițial. În ciuda acestui succes, Ucraina se confruntă acum cu o contraofensivă rusă intensă, în care Moscova a implicat trupe nord-coreene.

Deficitul de forță și pierderile grele

De la începutul războiului, Rusia a capturat aproximativ 67.192 de kilometri pătrați din teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și regiunile din estul țării controlate de separatiști susținuți de Moscova. În 2024, armata rusă a avansat cu 2.660 de kilometri pătrați, un avans semnificativ față de 2023, când câștigurile Rusiei fuseseră mult mai mici (584 de kilometri pătrați).

„În octombrie, armata rusă a avansat 478 de kilometri pătrați pe teritoriul ucrainean, un record care a bătut progresele din martie 2022, în primele săptămâni ale războiului”, scrie AFP, citând analize ale Institute for the Study of War (ISW). La jumătatea lunii decembrie, forțele ruse se aflau la doar câțiva kilometri de Pokrovsk, iar în nordul frontului, în apropiere de Kupiansk, Moscova a cucerit mai mult de 40 de kilometri pătrați.

Pierderi umane semnificative

Potrivit oficialilor ucraineni, armata Ucrainei a suferit pierderi grele în acest an. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că 43.000 de soldați ucraineni au fost uciși în luptă, iar aproximativ 370.000 au fost răniți. De cealaltă parte, generalul Oleksandr Sîrski, comandantul suprem al Forțelor Armate Ucrainene, a spus că forțele ruse au pierdut peste 421.000 de soldați în 2024, fie uciși, fie răniți, deși aceste cifre nu pot fi confirmate independent.

Oportunitatea unor negocieri de pace

În ciuda avansurilor Rusiei pe câmpul de luptă, există semne că atât Ucraina, cât și Rusia fac eforturi pentru a-și asigura o poziție avantajoasă în vederea unor posibile negocieri de pace în 2025. Declarațiile din ultima perioadă ale liderilor ucraineni indică o deschidere față de discuțiile de pace, dar nu la orice preț.

La sfârșitul lunii noiembrie, Zelenski a declarat pentru Sky News că un acord de încetare a focului ar putea fi posibil dacă teritoriul ucrainean aflat sub controlul Kievului ar fi protejat „sub umbrela NATO”, ceea ce ar permite ulterior negocierea restituirii regiunilor ocupate de Moscova. „Dacă vrem să încheiem faza fierbinte a războiului, trebuie să aducem teritoriul Ucrainei pe care îl controlăm sub umbrela NATO. Trebuie să facem acest lucru rapid”, a spus Zelenski.

Aceste declarații arată că, pentru prima dată, Zelenski pare să accepte că regiunile ocupate din estul Ucrainei nu vor face obiectul unui astfel de acord pentru moment. Totodată, președintele ucrainean a subliniat necesitatea unor „garanții” clare pentru a preveni ca Rusia să reînceapă agresiunea: „Dacă vorbim despre o încetare a focului, avem nevoie de garanții că Putin nu se va întoarce”.

Pacea rămâne o temă controversată

În ciuda acestui deschideri, Kremlinul continuă să afirme că Ucraina refuză să negocieze. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat recent că Rusia nu este interesată de un armistițiu „slab” și că va căuta un acord obligatoriu din punct de vedere juridic pentru o pace durabilă: „Un armistițiu este o cale spre nicăieri”, a afirmat Lavrov, subliniind că Moscova suspectează că un armistițiu ar fi utilizat de Occident pentru a reînarma Ucraina.

Într-o schimbare semnificativă pe câmpul de luptă, în luna august Ucraina a lansat o incursiune transfrontalieră în regiunea Kursk, pe care o considera un atac major asupra teritoriului rus. Atacul a dus la capturarea a peste 20 de localități, inclusiv orașul Sudja, un nod strategic pentru tranzitul gazelor naturale între Rusia și Europa.

Cu toate acestea, în decembrie, Ucraina controla doar 800 de kilometri pătrați din Kursk, în scădere față de 1.400 km² câștigați anterior. „Este o provocare majoră pentru ambele părți”, au declarat analiștii. De asemenea, Moscova a desfășurat mii de soldați nord-coreeni pentru a ajuta la recucerirea teritoriilor pierdute, iar Departamentul american al Apărării a confirmat pierderi grele în rândul acestora.

Așteptările legate de viitorul președinte american

Analiștii spun că, în ciuda intensificării luptelor și a pierderilor uriașe pe ambele părți, un factor important ar putea fi schimbarea administrației de la Casa Albă. Președintele ales al SUA, Donald Trump , a promis să pună capăt războiului încă de la preluarea mandatului său, iar acest lucru ar putea deschide calea pentru negocieri între Moscova, Kiev și Washington.

Trump a declarat recent că va discuta cu liderii rus și ucrainean pentru a ajunge la un acord care să pună capăt conflictului sângeros. „În lunile următoare, este probabil să vedem cum Moscova încearcă să împingă Ucraina înapoi (din regiunea Kursk) cât mai repede posibil”, a declarat expertul militar Ivan Stupak.

În paralel, oficialii europeni discută despre implicarea unei forțe internaționale de pacificare, în caz de încheiere a unui acord de încetare a focului, o idee care ar putea aduce stabilitate și garanții suplimentare pentru ambele părți.