Ucigașul în masă Anders Behring Breivik, care a ucis 77 de persoane în Norvegia, în 2011, s-a prezentat în fața justiției marți, în prima zi a procesului pe care l-a intentat statului privind condițiile de detenție, relatează AFP și Reuters.

Tuns scurt, în costum de culoare închisă și cămașă albă, Breivik a intrat în sala de sport a închisorii Skien (sud), transformată special pentru acest proces, s-a întors după câteva momente spre presă și a executat salutul nazist.

Extremistul de dreapta a apărut în public pentru prima dată de la procesul din 2012. În această perioadă, el a primit doar o vizită, pe mama lui, care a avut permisiunea de a intra în închisoare și care l-a îmbrățișat cu puțin timp înainte de a muri de cancer, în 2013.

Breivik, 37 de ani, va argumenta că izolarea lui în închisoarea din Skien încalcă o interdicție privind "tratamentul inuman și degradant", potrivit Convenției Europene a Drepturilor Omului. "El dorește să aibă contact cu alți oameni", a declarat presei avocatul lui Breivik, Oeystein Storrvik, înainte de procesul din 15-18 martie.

Verdictul judecătorului — nu există nici un juriu în acest caz — va fi dat în săptămânile următoare. Breivik a ucis opt persoane cu o bombă la Oslo în iulie 2011 și a împușcat mortal alte 69 pe o insulă, în apropiere, multe dintre victime fiind adolescenți. El execută pedeapsa maximă cu închisoarea din Norvegia, 21 de ani, care poate fi prelungită.

În închisoare are o celulă cu trei camere, un televizor și un calculator, fără acces la internet. El are acces în curtea închisorii pentru mișcare și se întâlnește numai cu gărzile și personalul medical, iar avocatul său vorbește cu el prin geam.

Autoritățile norvegiene menționează că, într-un manifest despre convingerile sale antimusulmane, Breivik a scris că 'închisorile sunt considerate un loc ideal de recrutare în scopuri politice' și că alți deținuți l-ar putea ataca. Avocatul Storrvik a explicat că un semn al suferinței lui Breivik este incapacitatea de a se concentra asupra studiilor universitare pe care le-a început prin corespondență, anul trecut.

Storrvik s-ar putea adresa CEDO în cazul unui eșec în fața justiției norvegiene. În 2014, CEDO a sancționat Turcia, de exemplu, pentru tratament inuman la adresa lui Abdullah Ocalan, fondator al Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care a fost ținut în izolare timp de un deceniu până în 2009.

Prin comparație, Carlos Șacalul, renumitul terorist venezuelan condamnat la închisoare pe viață în Franța, a pierdut procesul în care invoca tratament inuman, în 2005. Tribunalul a decis că a avut acces la familie și avocați, deși a fost separat de alți deținuți.

AGERPRES/( AS — autor: Violeta Gheorghe, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)