În urma unei investigații de șase luni, Bellingcat și partenerii săi de investigație The Insider și Der Spiegel au reușit să descopere o unitate secretă formată din zeci de ingineri militari cu o pregătire profesională în programarea rachetelor care au lovit numeroase obiective civile din Ucraina.

Metadatele telefonice arată cum au crescut contactele dintre acești indivizi și superiorii lor cu puțin timp înainte de multe dintre loviturile de înaltă precizie cu rachete de croazieră rusești care au ucis sute de ucraineni și au privat milioane de oameni din Ucraina de acces la electricitate și încălzire. Grupul, care lucrează din două locații – unul la sediul Ministerului Apărării din Moscova și altul la sediul Amiralității din Sankt Petersburg – ține de „Centrul principal de calcul al Statului Major” al Forțelor Armate Ruse, ГВЦ (GVC).

Majoritatea membrilor identificați de Bellingcat sunt bărbați și femei tineri, inclusiv un cuplu soț și soție, mulți cu experiență în tehnologia informației și chiar în dezvoltarea de jocuri pe computer. Unii au lucrat și la centrul de comandă militar al Rusiei din Damasc în perioada 2016-2021, perioadă în care Rusia a desfășurat rachete de croazieră în Siria. Alții au fost premiați de președintele rus, Vladimir Putin.

Generalul-maior Robert Baranov conduce GVC , iar subordonatul său, colonelul Igor Bagniuk, conduce unitatea de ghidare a rachetelor, care este formată din 33 de ingineri militari și lucrători IT care sunt angajați în dezvoltarea misiunilor de zbor.

Unitatea este formată din trei echipe, fiecare programând traiectoriile de zbor ale unui tip specific de rachete de croazieră: ZM-14 (calibrul pe mare), 9M728 (sisteme de rachete Iskander de pe uscat) și Kh-101 (pe bază de aer).

Șeful grupului, colonelul Bagniuk, a primit medalia „Pentru participarea la ostilitățile din Siria”. Medalia a fost acordată militarilor ruși în același timp în care Rusia a folosit în mod repetat rachete ghidate în Siria - de exemplu, în timpul atacurilor asupra Alepului din 2016.

Bellingcat a abordat fiecare membru identificat al acestui grup secret, cerându-le să confirme sau să infirme constatările jurnaliștilor de investigație și punându-le o serie de întrebări, inclusiv cine selectează țintele și dacă victimele civile sunt rezultatul unei erori de calcul sau țintesc intenționat civilii.

Un ofițer superior, contactat telefonic de un reporter de la The Insider, a închis imediat ce a aflat cu cine vorbește.

Toți ceilalți ingineri militari, cu excepția a doi dintre ei, fie nu au răspuns la apeluri și mesaje text, fie au negat în mod explicit că lucrează pentru forțele armate ale Rusiei sau au negat că știu măcar ce este "Centrul principal de calcul al Statului Major General", în ciuda faptului că multora dintre ei li s-au arătat fotografii în care sunt văzuți în uniforme militare cu însemnele GVC.

Unul dintre ingineri nu a negat afilierea la acest grup clandestin, dar a indicat că nu poate răspunde în siguranță la întrebările pe care i le-au adresat jurnaliștii și a mulțumit echipei de investigație pentru că l-a avertizat cu privire la publicarea dezvăluirilor privind grupul de ingineri militari.

Un alt inginer militar a oferit, sub rezerva anonimatului, anumite informații contextuale despre modul în care grupul a fost însărcinat cu programarea manuală a traiectoriilor de zbor ale rachetelor de croazieră de înaltă precizie ale Rusiei, precum și câteva fotografii ale comandantului lor, locotenent-colonelul Igor Bagnyuk.

Detaliile apelurilor membrilor grupului confirmă implicarea acestora în uciderea civililor din Ucraina, arată ancheta jurnalistică.

Înregistrările lui Bagniuk și ale subordonaților săi înainte de loviturile masive cu rachete din 10 octombrie arată o creștere a activității apelurilor din 2 octombrie, atingând un vârf pe 9. În ultima zi dinaintea loviturilor, s-au făcut 11 apeluri către ingineri: Bagniuk a contactat succesiv ofițerii fiecăreia dintre diviziile specializate în trei tipuri de rachete. Până pe 2 octombrie nu au existat apeluri timp de aproximativ două săptămâni, precum și rapoarte despre utilizarea rachetelor de croazieră.

Acest lucru sugerează că planificarea atacului asupra infrastructurii energetice a Ucrainei a început cu aproximativ o săptămână mai devreme și nu a avut nicio legătură cu detonarea podului Kerci din Crimeea pe 8 octombrie.

Cum sunt dezvoltate sarcinile de zbor

Un rol important în ghidarea rachetelor îl joacă sistemele de navigație, în care capetele de orientare și senzorii de navigație reglează cursul zborului în funcție de o rută pre-planificată.

Traseul este format din puncte de navigație (repere care permit senzorilor să compare caracteristicile terenului pe care zboară racheta cu un curs pre-planificat), evitarea zonală a apărării aeriene, navigarea în zona țintă și recunoașterea țintei. În acest scop, sunt utilizate mai multe straturi de date.

Datele de intrare constau din diferite hărți și modele de teren, relief și descrieri de obiecte. Ele sunt introduse în bazele de date ale diferitelor tipuri de forțe armate, dintre care unul este sistemul de informații prin satelit GRU. Când toate datele sunt colectate, calculatoarele trebuie să calculeze traiectoria de zbor, care este încărcată în racheta de croazieră înainte de lansare.

De obicei, ruta de zbor preplanificată este stocată pe medii de stocare amovibile mari, cum ar fi unități USB protejate, care sunt livrate unităților de către curieri într-o valiză specială.