Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii (ANDPDCA) vine cu măsuri pentru modificarea sistemului de adopţii din România, precum reanalizarea cazurilor unde nu a fost demarată încă procedura de adopţie şi schimbarea fundamentală a modului în care copiii instituţionalizaţi sunt prezentaţi familiilor, a declarat, joi, preşedintele instituţiei, Mădălina Tuzla, în cadrul unei conferinţe de presă.

ANDPDCA şi SOS Satele Copiilor au lansat joi un studiu potrivit căruia tinerii care părăsesc sistemul de protecţie socială din România, după ce au fost instituţionalizaţi, nu se descurcă în viaţă şi sunt expuşi riscurilor.

"Avem în momentul de faţă în jur de 50.000 de copii în sistemul de protecţie din România. Doar câteva mii sunt adoptabili şi doar pentru circa 3.000 de copii managerii de caz, Direcţiile Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC-urile) au făcut demersurile necesare pentru a le deschide procedura de adopţie. Avem zeci de mii de tineri şi copii blocaţi în sistem din motive ce ţin în special de un management defectuos. Acesta este motivul pentru care de ani şi ani de zile suntem în situaţia de a avea mii de tineri din sistemul de protecţie care părăsesc sistemul când devin maturi şi, evident, ca oriunde în această lume, a trăi în centre de plasament nu-ţi oferă cea mai bună şansă la un viitor decent", a spus Turza.

Ea a subliniat că printre priorităţile sale majore este deblocarea sistemului naţional de adopţie.

"Am transmis DGASPC-urilor ca până la data de 30 septembrie 2020 să definitiveze toate situaţiile în care de ani şi ani nu li s-a deschis procedura de adopţie a unor copii. În plus, am solicitat ca în termen de 30 de zile să modifice fundamental felul în care înţeleg să prezinte copiii în profilul public numit atât de nefericit "greu adoptabili", pe care dorim să îl schimbăm fundamental. Va trebui ca managerii să se preocupe şi să prezinte aceşti copii pentru familiile interesate de adopţie de o manieră care să ne facă să vedem ceea ce este dincolo de marca grea a instituţionalizării, care s-a lipit de aceşti copii", a continuat Turza.

Prin urmare, este nevoie de o curăţenie generală în sistemul de management al pregătirii copiilor pentru adopţie, consideră ea.

Datele oficiale arată că au loc anual doar circa 1.200 de adopţii şi sunt depuse în jur de 2.500 de cereri de adopţie.

Potrivit studiului prezentat joi, tinerii care părăsesc sistemul nu au deprinderi de viaţă independentă, nu ştiu să gestioneze un buget, nu ştiu să gătească, nu au o educaţie potrivită şi nici o locuinţă decentă. Totodată, sunt expuşi riscurilor precum practicarea prostituţiei sau consumul de droguri.

"Un număr de 3.288 de tineri ies, în medie, în fiecare an din sistemul de protecţie specială a copilului. Până în prezent nu a existat o evidenţă detaliată asupra situaţiei şi calităţii vieţii şi o vedere de ansamblu asupra lor", a mai spus oficialul ANDPDCA.

Astfel, ea a arătat că 65,9% dintre cei care părăsesc sistemul de protecţie socială nu au un loc de muncă, iar cei care lucrează ocupă poziţii cu un grad scăzut de calificare (51% dintre cei care muncesc).

"Proporţia tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nici nu participă la activităţi de formare profesională este aproape dublă în cazul celor din sistemul de protecţie", a spus Turza.

Dintre aceştia, 24,3% termină doar opt clase, iar fetele sunt de 5,5 ori mai vulnerabile decât băieţii.

De asemenea, 31% nu sunt pregătiţi să-şi găsească o locuinţă şi 22% să-şi caute un loc de muncă. 50% dintre tinerele din sistemul de protecţie care au copii au născut înainte de 20 de ani. 11% nu locuiesc cu copiii lor şi aproximativ 5% dintre copii au intrat la rândul lor în sistemul de protecţie.

Acesta este primul studiu de acest gen din România, a fost realizat în decurs de un an şi i-a vizat pe toţi cei 13.151 tineri care au părăsit sistemul de protecţie specială între 2014 şi 2017.

"Pentru noi este foarte important că avem, în premieră, o oglindă a situaţiei tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie. Concluzia este că nu se descurcă. Sistemele de protecţie din România ar trebui să se mobilizeze pentru a reduce numărul copiilor care rămân în sistem nepermis de mult. Integrarea în familie şi deblocarea adoptabilităţii copiilor de timpuriu sunt cheia diminuării situaţiilor relevate de acest studiu", a mai spus Turza.

Potrivit acesteia, cu cât un copil rămâne mai mult în sistemul de protecţie, cu atât şansele sale la integrare socială şi bunăstare scad.

În acest context, ANDPDCA a elaborat şi un pachet de măsuri pentru modificarea Legii 272/2004 privind drepturile copilului, astfel încât să fie introdusă posibilitatea monitorizării situaţiei tinerilor după ce aceştia părăsesc sistemul de protecţie socială, dacă aceştia doresc.

De asemenea, în ultimul an în care tinerii urmează să părăsească sistemul, DGASPC să aibă obligaţia de a-i sprijini în căutarea unui loc de muncă şi a unui loc de cazare.

Alte propuneri vizează creşterea valorii indemnizaţiei care se acordă la ieşirea din sistemul de protecţie socială la nivelul a trei salarii minime brute pe ţară, faţă de un salariu minim brut, cât este în prezent, şi, totodată, la împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii să poată opta pentru a rămâne în sistemul de protecţie socială sau pentru primirea unei indemnizaţii brute în valoare de 2.400 de lei. Vor putea beneficia de aceşti bani până la vârsta de 26 de ani, dacă fac dovada că urmează o formă de învăţământ la zi sau au un loc de muncă. AGERPRES

Distribuie Distribuie Comentarii