Nevoia de a ieşi din spaţiul deja prea familiar al locuinţei, cu rol deseori şi de birou, se adaugă la dorinţa naturală de noutate şi eliberare de rutină, cu posibilităţi amplificate de economiile făcute în perioada pandemiei. Rezultatul este o cerere în creştere pentru călătorii, inegal distribuită global, în ciuda unor creşteri de preţuri atât la transport cât şi la cazare, masă şi servicii la destinaţie.

Regiuni în mare parte detaşate de limitări din perioada pandemiei, precum America de Nord şi Europa sunt în contrast cu Asia, unde este resimţit puternic impactul restricţiilor din China.

Nivelul de rezervări se anunţă, în anumite destinaţii dezirabile, a fi peste cel din 2019, cu toate că, în mod agregat, piaţa nu este văzută a atinge niveluri comparabile până anul următor.

Iar activităţile recreative în afara locuinţei, „out-of-home entertainment” sunt din nou la mare căutare, atât pentru localnici, cât şi pentru turişti, stimulând piaţa călătoriilor şi pe segmentul cazare şi pe cel de transport.

Participarea la concerte, evenimente sportive, teatru şi alte spectacole a depăşit aşteptările în Australia, unde se estimează (CommBank iQ) o valoare cu 14% peste 2019, creşteri de 35% înregistrându-se pentru parcurile tematice. Aceasta, în pofida inflaţiei care „înghite” zilnic din sumele liber alocabile şi a creşterii masive a costului carburanţilor, care se vede în preţul biletelor de avion şi al transportului în general, dar şi al altor servicii precum tururi ghidate la destinaţii sau autobuze turistice.

Chiar şi pentru căile ferate europene se simte o presiune, cu un cost al energiei şi al motorinei în creştere, deşi nu toată lumea a decis să răspundă la fel.

Pentru a stimula utilizarea mijloacelor de transport în comun, Germania a redus abonamentul lunar pentru călătoriile cu trenul, autobuzul şi metroul la 9 EUR/lună, pe perioada verii, în încercarea de a încuraja transportul public şi a reduce consumul de carburanţi. Faţă de preţurile normale, reducerea atinge aproximativ 90%, în funcţie de oraş, costul estimat fiind de 2,5 mld. Euro.

Cum au privit investitorii semnalele recente privitoare la sezonul turistic

Pentru Hilton Worldwide, profitul a revenit, şi aşteptările sunt de creştere: după pierderi de 0,72 mld dolari în anul de start al pandemiei, compania a trecut pe profit de 0,41 mld dolari anul trecut, iar în T2 se aşteaptă (sursa: Refinitiv) un câştig de 1,04 dolari/acţiune faţă de 0,71 dolari în T1. Acţiunile au pierdut 7,8% anul acesta, şi 15,2% din vârful atins în aprilie, dar au câştigat 23% din vârful pre-pandemic şi 28% din ianuarie 2021, calculând până la închiderea de vineri, 3 iunie.

Marriott a avut, de asemenea, vârful în aprilie, la 195,9 dolari/acţiune. A coborât cu 10,8% de atunci până vineri, dar este pe plus 6,4% anul acesta şi cu aproximativ 14,1% peste nivelul de vârf pre-pandemic. De la 1,25 dolari/acţiune în primul trimestru, profitul este estimat a creşte la 1,54 dolari/acţiune în T2.

Pentru Booking Holdings, vârful local a fost în februarie, iar scăderile consistente: de la un vârf de 2.715 dolari pe acţiune în februarie, s-a ajuns la un minim de 1.796 în 8 martie. Titlurile se tranzacţionează acum la 2.335 dolari/acţiune, în revenire accentuată, dar totuşi la 14% de vârfuri.

Turismul în anumite regiuni a fost victimă a războiului din Ucraina, fiind afectat atât de reducerea disponibilităţii sau chiar posibilităţii de a călători cât şi de costurile mai mari.

Autorităţile din Rusia au transmis populaţiei să nu mai călătorească în Europa, ci să meargă mai degrabă în Turcia, India, Sri Lanka.

Potrivit datelor din Grecia, doar 1,1% din venituri proveneau de acolo. Totuşi, Cipru şi chiar şi Turcia ar putea fi afectate de reducerea numărului de turişti, în contextul geopolitic actual. De la 4 milioane de turişti ruşi, estimările unei asociaţii de tour-operatori din Turcia ajung la 2 milioane anul acesta, însemnând venituri pierdute de 3-4 mld. dolari. Cipru ar putea pierde aproape 290 mil. Euro, o cincime din veniturile turistice.

Pe de altă parte, Asia suferă puternic de pe urma restricţionării turismului internaţional de către China.

În special tinerii din clasa de mijloc şi cea cu venituri mari din China simt apăsarea limitărilor impuse în cadrul politicilor anti-covid. Pentru ţările obişnuite cu un torent de turişti chinezi, situaţia este serioasă. La nivel global, călătorii din China conduceau în 2019 topul global, cu 154 mil. de vacanţe în străinătate, faţă de puţin sub 100 mil. realizate de americani.

În Cambodgia s-a încercat stimularea turismului intern pentru salvarea industriei: 4,6 milioane de călători autohtoni au folosit serviciile până în aprilie, de 10 ori mai mult decât turiştii străini.

În Thailanda, limitările, costul unui permis de acces şi riscul de a fi trimis în carantină au frânat puternic revenirea. Sunt speranţe de revenire, unele măsuri fiind eliminate şi altele ar urma să dispară, dar urcuşul e abrupt: nivelul vizitatorilor este la 25% din 2019, faţă de 72% în Singapore şi 65% în Filipine.

În privire generală, titlurile din segmentul ospitalităţii şi al serviciilor de rezervare erau pregătite de ”decolare” înaintea unor şocuri geopolitice, inflaţioniste sau de tipul restricţiilor din China. Trendul de revenire, susţinut de dorinţe de călătorie acumulate, are şanse să continue, dar cu diferenţe regionale imense.