Turcia suspectează că AMERICANII ȘTIAU de complot! BAZA puciștilor a fost la Incirlik!
Avioane de vânătoare folosite în tentativa de lovitură de stat din Turcia au fost alimentate în zbor de o aeronavă decolată de la baza aeriană turcă Incirlik, utilizată parţial de Statele Unite, afirmă surse militare turce, sugerând că Departamentul american al Apărării ştia de complot.
Starea relaţiilor dintre Ankara şi Washington depinde în prezent de o serie de date radar care ar face legătura directă între baza aeriană Incirlik, situată în sudul Turciei şi utilizată parţial de SUA, şi organizatorii tentativei de lovitură de stat împotriva Administraţiei Recep Tayyip Erdogan, notează cotidianul italian La Repubblica.
Mulţi dintre apropiaţii preşedintelui Recep Tayyip Erdogan sunt convinşi că Pentagonul avea cunoştinţă de planurile generalilor rebeli turci, existând indicii că reţeaua de comunicaţii a NATO ar fi fost utilizată pentru coordonarea loviturii de stat. Însă, până acum, singura dovadă clară împotriva SUA este următoarea: cel puţin un avion militar de alimentare în zbor a decolat de la Baza Incirlik. Acest avion-cisternă a alimentat cu carburant aparatele de vânătoare F-16 folosite de generalii rebeli în tentativa de înlăturare de la putere a lui Recep Tayyip Erdogan. Însă în Baza Incirlik sunt avioane de alimentare americane şi turce de acelaşi tip - KC-135 Stratotanker. Toate erau sub comanda generalului turc Bekir Ercan Van, arestat duminică.
Pentagonul a argumentat imediat că avionul-cisternă decolase din zona turcă a Bazei de la Incirlik.
Facţiunea rebelă a armatei turce a folosit cel puţin două avioane de vânătoare de tip F-16 în tentativa de înlăturare a Administraţiei Recep Erdogan. Conform unor surse citate de site-ul agenţiei Reuters, cele două avioane de vânătoare au putut zbura toată noaptea în timpul loviturii de stat pentru că au fost alimentate în zbor de cel puţin un aparat-cisternă decolat de la Incirlik.
"Cel puţin două avioane F-16 au urmărit avionul lui Recep Erdogan în timp ce se îndrepta spre Istanbul", a declarat un fost oficial militar turc citat de Reuters. "Avionul business Gulfstream IV în care era Erdogan a reuşit să evite localizarea şi doborârea cu doar câteva minute", a declarat un alt fost comandant militar turc.
Imediat după blocarea tentativei de lovitură de stat, regimul de la Ankara a luat măsuri speciale de control la Baza Incirlik, folosită de Statele Unite pentru operaţiunile antiteroriste din Siria şi Irak. În plus, Recep Erdogan a adoptat un ton dur împotriva Washingtonului, cerând extrădarea urgentă a clericului musulman Fethullah Gulen, care locuieşte în statul american Pennsylvania. Premierul turc, Binali Yildirim, a ameninţat că orice ţară care îi oferă protecţie lui Fethullah Gulen, principalul adversar al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, va fi "în război" cu Turcia, o referire la Statele Unite. "Fethullah Gulen este liderul unei organizaţii teroriste. Orice ţară care îl susţine nu este prieten al Turciei şi va fi în război cu Turcia", a afirmat Yildirim.
Disensiunile dintre Ankara şi Washington nu sunt o noutate. În aprilie, preşedintele SUA, Barack Obama, a criticat presupuse încălcări ale libertăţii presei în Turcia, atrăgând reacţia dură a omologului turc, Recep Tayyip Erdogan, care a denunţat declaraţii făcute "prin spatele" său ce s-ar înscrie în eforturi de "divizare" a Turciei. "Criticile la adresa Turciei au scopul de a diviza, de a dezmembra şi, dacă ar fi posibil, de a înghiţi Turcia. Cineva de sus îşi face jocurile pe seama Turciei", afirma atunci Erdogan. Liderul turc făcea aluzie la situaţia principalului său adversar politic - clericul musulman Fethullah Gülen -, un fost aliat, lider al Mişcării Gülen (Hizmet), stabilit în statul american Pennsylvania după ce a căzut în dizgraţie. Gulen este acuzat că se află în spatele opoziţiei din Turcia, iar Erdogan probabil consideră că rivalul său politic s-ar bucura de susţinerea Washingtonului. În plus, liderul autoritarist de la Ankara este nemulţumit că Statele Unite oferă susţinere miliţiilor kurde din Siria şi Irak, în contextul conflictului dintre Ankara şi mişcarea separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
