Mai multe tuneluri de autostradă din România, aflate în șantier, vor fi de cel puțin două ori mai lungi decât tunelul Capra - Bâlea de pe Transfăgărășan, construcția emblematică din România anilor '70, care deține recordul lungimii de cinci decenii.

Construit la începutul anilor ’70, tunelul Capra–Bâlea, de pe Transfăgărășan, a necesitat eforturi considerabile și implicarea a sute de muncitori, majoritatea militari, o forță de muncă ieftină și ușor de mobilizat, preferată de regimul comunist.

Recordul Transfăgărășanului, depășit în următorii ani

Pentru realizarea tunelului, cu o lungime de 884 de metri, au fost dislocați peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se 20 de tone de dinamită.

Constructorii au lucrat inclusiv iarna, la temperaturi extreme, prin nămeți de peste un metru. Unii dintre muncitori au fost recompensați cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste”.

Transfăgărășanul, drumul montan DN7C c are străbate creasta Făgărașului între vârfurile Paltinul (2.398 m) și Iezerul Caprei (2.417 m), a fost inaugurat în toamna anului 1974, de fostul președinte comunist Nicolae Ceaușescu.

Șoseaua era considerată una dintre marile realizări ale epocii Ceaușescu, deși utilitatea ei este limitată. Este spectaculoasă pentru turiști, dar deschisă doar vara, traseul sinuos și diferențele mari de nivel limitează traficul, iar în caz de accidente sau alunecări de teren, drumul, fiind îngust, poate fi blocat cu ușurință.

Transfăgărășanul a rămas un reper al infrastructurii rutiere din România, iar tunelul său de aproape un kilometru deține, încă, recordul de cel mai lung tunel rutier din țară.

Totuși, în următorii ani, acest record ar putea fi doborât de mai multe tuneluri de autostradă construite în vestul României, pe Autostrada Lugoj–Deva, dar și pe traseele ce traversează Munții Carpați, legând Transilvania de Muntenia și Moldova.

Tunelul Meseș va fi cel mai lung din România

Tunelul Meseș, cu o lungime de 2,89 kilometri, va fi cel mai lung tunel construit în România. Este cuprins într-un tronson de 41 de kilometri al Autostrăzii Transilvania (A3), între Poarta Sălajului și Nușfalău, în apropiere de municipiul Zalău.

Construcția acestui tronson a fost atribuită în noiembrie 2024 unei asocieri conduse de firma turcească Makyol. Contractul are o valoare de 6,62 miliarde de lei (fără TVA) și prevede 18 luni pentru proiectare și 60 pentru execuție și va fi finanțat prin Programul Transport.

„Pe traseul acestui sector al Autostrăzii A3 vor fi construite inclusiv 65 de viaducte, poduri și pasaje, în lungime totală de aproximativ 13 kilometri”, informa atunci ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Tunelul va traversa Munții Meseș, între localitățile Ciumărna și Crasna (județul Sălaj), și va avea două tuburi, fiecare cu două benzi de circulație. Proiectat pentru o viteză de 120 kilometri pe oră, tunelul va avea o ușoară pantă de 1,03 la mie.

Inițial, proiectul autostrăzii prevedea un debleu adânc, dar în 2009 soluția a fost înlocuită cu un tunel pentru a reduce impactul asupra mediului și complexitatea lucrărilor în sol instabil.

Tunelurile din vestul țării vor avea peste doi kilometri

În februarie 2025, constructorii au început excavarea tunelurilor de pe Autostrada A1 Lugoj–Deva, pe tronsonul Margina–Holdea, cu o lungime totală de 2,1 kilometri (video). Acestea vor trebui finalizate în 2026, odată cu întregul tronson de 14 kilometri, aflat în lucru din 2023.

„La forarea tunelului 1, se va lucra pe o lungime de 75 centimetri sau maximum un metru. Lucrările se vor face la adăpostul unor «umbrele de țevi» înclinate, lungi de 15 metri, cu o suprapunere de patru metri. După fiecare etapă de forare, se montează plase, se introduc ancore și se injectează beton special, sub presiune”, preciza Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Tunelurile sunt parte a unei subsecțiuni de 3,5 kilometri, alături de un viaduct și un pasaj, într-un proiect estimat la 843 milioane de lei (fără TVA), aproximativ 50 milioane de euro per kilometru.

În planurile inițiale din anii 2000, era prevăzut un singur tunel de 450 metri, care urma să străpungă Dealul Holdea. Proiectul a fost contestat de organizații ecologiste în 2011, ceea ce a dus la modificări majore, noul proiect vizat construcția pe Autostrada Lugoj - Deva a două tuneluri, trei ecoducte, un viaduct nou și prelungirea unuia existent.

Tunelurile de pe Autostrada Sibiu - Pitești

Două tuneluri de pe Autostrada Sibiu - Pitești (A1), aflate în șantier, vor surclasa la rândul lor tunelul rutier de pe Transfăgărășan.

Cel mai lung dintre ele, Tunelul Poiana, va avea 1,78 kilometri și este parte a Secțiunii 3 (Cornetu–Tigveni), care are 37,4 kilometri și traversează Munții Carpați. Această secțiune include și 54 de poduri și viaducte, totalizând 14,5 kilometri.

Tunelul Poiana va avea două galerii separate, fiecare cu două benzi de circulație. Va fi săpat cu ajutorul a două TBM-uri („cârtițe mecanice”). Cu o astfel de tehnică, constructorul va săpa tunelul și va instala segmente de beton pentru a-i întări pereții. Secțiunea trebuie finalizată în 2027. Valoarea contractului a fost estimată la 5,3 miliarde lei (fără TVA), cu finanțare prin Programul Transport.

Pe Secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu - Pitești , un tronson de circa 10 kilometri, între Curtea de Argeș și Tigveni, lucrările la un alt tunel impresionant sunt într-un stadiu mai avansat.

La începutul lunii martie, a fost străpunsă prima galerie din tunelul rutier Momaia, în lungime de 1,35 kilometri. Acesta este primul tunel rutier forat și construit pe o autostradă din România, fiind format din două galerii unidirecționale, câte o galerie pe fiecare sens de circulație, informa Ministerul Transporturilor.

Tunelul de sub Dealul Momaia ar putea fi finalizat în 2026. Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș mai cuprinde 12 poduri, pasaje și viaducte, cel mai lung viaduct fiind de 630 de metri. Investiția se ridică la 1,67 miliarde de lei, fără TVA.

Peste 20 de tuneluri în Carpații Orientali, pe Autostrada Unirii

Peste 20 de tuneluri rutiere sunt planificate în Carpații Orientali, pentru a lega Transilvania de Moldova, prin Autostrada Unirii (A8) – Târgu Mureș – Iași – Ungheni, lungă de peste 300 kilometri. Finalizarea completă este estimată pentru 2030.

În martie 2025, a fost atribuit contractul pentru lotul Ditrău–Grințieș (37,9 kilometri), în județele Harghita și Neamț, unul dintre cele mai spectaculoase tronsoane.

„Noul lot de autostradă, finanțat prin Programul Transport 2021-2027, în valoare de 6,14 miliarde de lei (fără TVA), trebuie finalizat în 54 de luni, dintre care 14 luni sunt alocate pentru proiectare și 40 de luni pentru execuția lucrărilor. Pe traseu vor fi construite inclusiv 63 de pasaje și 19 tuneluri, structuri a căror lungime însumată reprezintă 57 la sută din lungimea întregului lot”, a anunțat, în 20 martie, Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

Tot în martie, a fost semnat contractul pentru Lotul 1C Sărățeni–Joseni (32 kilometri), în județele Mureș și Harghita. Acesta include 39 de poduri și pasaje, trei tuneluri unidirecționale, patru polate (tuneluri la zid) și două ecoducte. Investiția se ridică la 4,94 miliarde de lei, iar durata de realizare este de 54 de luni, informa CNIR, care gestionează proiectul Autostrăzii Unirii (A8).