Tulcea: Moruni sălbatici de peste 200 de kilograme, redaţi Dunării
Trei moruni sălbatici, cu o greutate totală de peste 200 de kilograme, capturaţi luna aceasta în cadrul proiectului "Sturgeonomics", au fost redaţi joi Dunării, în urma unei acţiuni de reproducere dirijată care are printre obiectivele finale identificarea genei care determină sexul acestei specii de sturioni.
"Secvenţierea genomului integral la om s-a terminat în anul 2000 în SUA, printr-un efort comun al unor firme private şi al Guvernului american. Noi, în UE, încercăm să secvenţiem genomul integral la morun, să-l descriem şi să-l utilizăm, iar realizarea acestui obiectiv ar fi o premieră mondială", a declarat pentru AGERPRES directorul proiectului "Sturgeonomics", Radu Suciu.
Specialistul Institutului Naţional de Cercetare Delta Dunării (INCDDD) a mai spus că proiectul vizează şi identificarea genelor care vizează rezistenţa la condiţiile de creştere şi a celor care diferenţiază grupurile de peşti în ceea ce priveşte capacitatea de creştere.
"Odată realizată secvenţierea genomului integral al morunului din Dunăre, genomul va putea fi utilizat într-o multitudine de cercetări în toată lumea. Ar fi contribuţia Uniunii Europene la dezvoltarea acvaculturii în lume", a subliniat Suciu.
Acţiunea de redare a celor trei moruni mediului natural s-a desfăşurat la Staţia de cercetare a peştilor migratori din Dunăre de la Isaccea, judeţul Tulcea, iar înainte de eliberare, cei trei sturioni au fost microcipaţi, astfel că ei vor putea fi monitorizaţi de specialişti.
"Cred că am făcut zeci de marcări. O operaţie de marcare durează circa 15 minute. De data asta a fost puţin prelungită, pentru că nu s-a prins o copcă şi am fost obligaţi să o refacem. Morunul are un ţesut dur, iar copca nu e simplu de făcut", a declarat reprezentantul INCDDD, Marian Iani, care joi, alături de cercetătorul Ştefan Honţ, a microcipat doi dintre cei trei moruni eliberaţi în Dunăre.
Cel mai mare morun sălbatic care a fost prins în cadrul proiectului "Sturgeonomics" are 104 kilograme, este femelă şi are aproape doi metri lungime, iar cel mai mic are 24 de kilograme, este mascul şi se află la prima venire pe Dunăre pentru reproducere, potrivit cercetătorilor. Cel de-al doilea mascul a avut 88 de kilograme.
Prezent la eveniment, guvernatorul Rezervaţiei, Mălin Muşetescu, a subliniat importanţa cercetării ştiinţifice şi a menţionat că rezultatele acesteia sunt afectate de pasivitatea unor autorităţi cu abilităţi de control în domeniul braconajului piscicol.
"Toate acţiunile de cercetare şi de populare a Dunării cu alevini de sturioni îşi pierd din valoare cât timp nu rezolvăm braconajul de la Giurgeni. Acolo se vând icre negre în continuare, braconierii ies cu peştele la lumina zilei şi de-o parte şi de alta a podului, fără să-i deranjeze nimeni, iar lucrul ăsta se întâmplă de ani. Locuitorii din Giurgeni sunt numiţi şi 'zburători', pentru că-i vezi tot timpul la şosea cu mâinile întinse, făcând semn maşinilor care trec. Se încalcă nenumărate legi, dar acolo este o republică, republica Giurgeni, în care de 27 de ani nu a intrat nimeni să facă ordine şi e cel puţin bizar", a afirmat guvernatorul Muşetescu.
Staţia de cercetare de la Isaccea aparţine Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), iar autoritatea şi cercetătorii doresc să o modernizeze.
"Avem un proiect în cadrul căruia am solicitat finanţare pentru o staţie plutitoare pe care vor exista facilităţi pentru reproducerea şi creşterea sturionilor până la vârsta de doi ani. Fiind plutitoare, ea va putea fi mutată aproape de zonele în care e nevoie de reproducere şi lansare de pui. În plus, va avea nevoie de mai puţine avize pentru construire şi funcţionare", a menţionat directorul general al INCDDD, Marian Tudor.
Proiectul "Sturgeonomics" are ca obiective studierea morunului sălbatic din Dunăre şi a sturionului din Atlantic, are un buget total de 1,8 milioane de euro şi este derulat în parteneriat cu trei institute din Franţa şi Germania. Cercetările care au început anul trecut şi se vor încheia în anul 2019 sunt finanţate prin Programul de Cercetări pentru Acvacultură al UE, COFASP, Cooperation in Fisheries, Aquaculture and Seafood Processing.
Dunărea inferioară are singurii sturioni sălbatici din Uniunea Europeană, care cresc şi se reproduc în mod natural. Supravieţuitori ai erei dinozaurilor, cu lungimi care pot depăşi la maturitate mărimea unui autobuz, sturionii au fost consideraţi, din cele mai vechi timpuri, printre cele mai valoroase specii de peşti. De-a lungul timpului, populaţia speciilor de sturioni s-a redus dramatic, din cauza exploatării excesive şi a barajelor ridicate pe Dunăre, iar din acest motiv, România a interzis în anul 2006, pentru o perioadă de 10 ani, capturarea sturionilor în Dunăre şi în apele teritoriale ale Mării Negre.
La finele perioadei, prohibiţia a fost prelungită cu încă cinci ani. În acest context, autorităţile române au efectuat mai multe acţiuni de repopulare a Dunării cu sturioni, o parte din exemplarele redate mediului natural fiind microcipate. AGERPRES
